Pomi si arbusti fructiferi

img-20190617-wa0024.jpg

Compozitia biochimica a cireselor

Compozitia biochimica a fructelor este complexa. Prin combinatiile unice de vitamine,  saruri minerale, acizi organici fructele sunt indispens

bolile-si-daunatorii-alunului-pixabay.jpg

Bolile și dăunătorii alunului

Alunele sunt apreciate pentru conţinutul bogat în substanţe grase, proteine, vitamine şi săruri minerale, fiind utilizate în stare proaspătă sau în diferite produse de cofetărie sau patiserie. Miezul proaspăt conţine: 61,16% substanţe grase, 15,58% substanţe azotate, 13,22% materii extractive, 3,84% celuloză, 3,5% apă, 2,70% cenuşă bogată în: Ca, P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu, vitamine: B1 - 0,39mg%, B2 - 0,21 mg%, B3 - 1,35 mg%, B5 - 1,15 mg%, B9 - 71 mg%, C - 3,0 mg%, A - 0,029 mg%, fiind considerate excelente fructe dietetice. (Hoza D., 2014)

cultivarea-prunului.jpg

Protecţia integrata a plantaţiilor de prun împotriva bolilor şi dăunătorilor

Fiind printre primele ţări cultivatoare din lume şi a doua din Europa, prunul reprezintă o specie extrem de importantă în agricultura românească şi având în vedere planul Proiectului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, abordarea acestei teme poate să completeze cunoştinţele necesare pentru înfiinţarea de livezi care să aibă o tehnologie de cultură prietenoasă cu mediul, protecţia împotriva bolilor şi dăunătorilor fiind integrată.

combatere-integrata-capsun-1.jpg

Combaterea integrata a bolilor și dăunătorilor la căpşun

Agricultura integrată foloseşte metode şi procedee intensive, dar aplicate cu măsură şi la nivelul minim necesar, în condiţiile obţinerii unor producţii competitive cantitativ, calitativ şi economic. Integrează măsuri şi tehnici, am putea spune "blânde" pentru ocrotirea mediului înconjurator în care, folosirea intensivă a asolamentului, a măsurilor preventive de combatere a bolilor şi dăunatorilor, a cultivarelor performante, cu rezistenţe genetice la boli şi dăunători reprezintă măsuri tehnologice primordiale.

ameliorarea-in-pomicultura-1-pixabay.jpg

Ameliorarea genetică a pomilor

Într-o lume în care producţia agricolă creşte într-un ritm mai lent decât creşterea accelerată a populaţiei (se preconizează că până în anul 2050 populaţia globului va număra aproximativ 10 miliarde de locuitori), este necesară găsirea unor soluţii moderne prin care agricultura să asigure cantităţi suficiente de hrană, cu o calitate corespunzătoare.

pomicultura-ecologica-1-pixabay.jpg

Pomicultura ecologică

Ecologia este învăţătura despre gospodărirea naturii. Ea descrie relaţiile ştiinţifice dintre vieţuitoare şi mediul lor înconjurător. Noţiunea de ecologie provine din limba greacă şi înseamnă: oikos = gospodărie şi logos = învăţătură. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

zonarea-pomiculturii-1.jpg

Zonele de vegetaţie şi regiunile pomicole din România

Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură și Societatea Națională a pomicultorilor din România, cu ajutorul Ministerului Agriculturii și dezvoltării, prin proiectul UMP CESAR (Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeană pentru Restructurarea Agriculturii în România), au realizat un Ghid tehnic și economic pentru pomi, arbuști fructiferi și căpșun – disponibil pe http://www.madr.ro/docs/agricultura/legume-fructe/Ghid-Pomicultura-final.pdf.