Alunele sunt apreciate pentru conţinutul bogat în substanţe grase, proteine, vitamine şi săruri minerale, fiind utilizate în stare proaspătă sau în diferite produse de cofetărie sau patiserie. Miezul proaspăt conţine: 61,16% substanţe grase, 15,58% substanţe azotate, 13,22% materii extractive, 3,84% celuloză, 3,5% apă, 2,70% cenuşă bogată în: Ca, P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu, vitamine: B1 - 0,39mg%, B2 - 0,21 mg%, B3 - 1,35 mg%, B5 - 1,15 mg%, B9 - 71 mg%, C - 3,0 mg%, A - 0,029 mg%, fiind considerate excelente fructe dietetice. (Hoza D., 2014)
Alunele sunt apreciate pentru conţinutul bogat în substanţe grase, proteine, vitamine şi săruri minerale, fiind utilizate în stare proaspătă sau în diferite produse de cofetărie sau patiserie. De asemenea, alunele sunt mult cerute în industria dulciurilor (ciocolate şi bomboane), unde sunt glazate cu diferite produse specifice. Miezul proaspăt conţine: 61,16% substanţe grase, 15,58% substanţe azotate, 13,22% materii extractive, 3,84% celuloză, 3,5% apă, 2,70% cenuşă bogată în: Ca, P, Mg, K, S, Cl, Na, Fe, Cu, vitamine: B1 - 0,39mg%, B2 - 0,21 mg%, B3 - 1,35 mg%, B5 - 1,15 mg%, B9 - 71 mg%, C - 3,0 mg%, A - 0,029 mg%, fiind considerate excelente fructe dietetice. Scoarţa pomilor, frunzele şi involucru se foloseşte la prelucrarea pieilor, iar din miez se poate extrage un ulei foarte fin. (Hoza D., 2014)
Alunul este o specie rustică, care poate valorifica cu succes terenurile erodate, în pantă, care nu pot fi cultivate cu alte culturi. Este considerată o specie bună pentru prevenirea eroziunii solului şi pentru perdele de protecţie, datorită tufelor dese pe care le formează. În grădina familială, alunul poate fi plantat în aliniament în lungul gardului, pe terenul erodat, pe râpe cu eroziune, sau alte locuri improprii altor culturi, iar prin rărirea periodică a tufelor se asigură lemnul necesar aracilor pentru plantele legumicole. Există o serie de forme decorative (contorta, rubra) folosite cu succes în parcuri. (Hoza D., 2014)
Cele mai păgubitoare boli ale alunului sunt: bacterioza, monilioza, putregaiul cenuşiu, unele viroze, iar dintre dăunători: gărgăriţa alunului şi viermele alunelor. Pentru menţinerea sănătoasă a plantaţiilor se fac tratamente periodice și se respectă igiena culturală a acestora.
Descrierea principalilor dăunători ai alunului și detalii despre biologia, stadiul de dezvolatare al acestora și pagubele produse:
Descrierea dăunătorilor secundari:
Link-uri utile:
Lucrări stiintifice:
Bibliografie
