In Vechiul Testament, prima carte, Facerea, incepe cu descrierea celor sase zile ale creatiei (Facerea 1,
IV Regi 20, 1-11
Omul este chemat sa restabileasca si sa pastreze capacitatea de comunicare a naturii prin ”armonie, echilibru, frumusete, ordine interioara, cat si prin exploatarea resurselor naturale in limitele echilibrului, responsabilitatii si responsabilizarii in comunitate”.
Ziarele vremii anuntau vestea cu litere de-o schioapa: ” Miracolul naturii: cum Natura mama s-a auto-regenerat, si cum pustia s-a auto-transformat in padure!”...
Si nimeni nu stia ca pasiunea unui singur batran facuse toate acestea. Batranul inca traia si continua sa planteze copaci....
”Natura e facuta pentru oameni, ca ei sa fie ajutati de ea sa urce in comuniunea intre ei si cu Dumnezeu, dar si ca ei sa o ridice si pe ea la treapta unui tot mai vadit transparent al lui Dumnezeu. Fara om natura n-ar avea niciun rost si n-ar avea nevoie de niciun timp cu sens progresiv, pentru a creste in unirea cu Dumnezeu.”