Histologia vegetală - se ocupă cu studiul țesuturilor la plante.
Țesuturile vegetale - sunt grupări de celule, care au aceeaşi formă, structură şi îndeplinesc aceleaşi funcții. Ele se întâlnesc la plantele pluricelulare şi sunt mai variate şi mai perfecte cu cât planta este mai evoluată.
Țesuturile se împart în mai multe categorii: după forma celulelor, după origine, după gradul de diferențiere a celulelor şi după rolul lor în plantă.
După forma celulelor țesuturile sunt parenchimatice şi prozenchimatice.
Țesuturile parenchimatice - sunt formate din celule izodiametrice, cu pereții celulari subțiri şi cu spații intercelulare, de exemplu, parenchimul cortical al rădăcinii.
Țesuturile prozenchimatice - sunt formate din celule alungite, cu pereții celulari îngroşați, lignificați, fără spații intercelulare, cum ar fi sclerenchimul fibros.
După origine, țesuturile sunt primare (epiderma) şi secundare (suberul). După gradul de diferențiere a celulelor, țesuturile se împart în meristematice sau de diviziune şi țesuturi definitive, formate din celule a căror formă şi structură depind de funcția la care s-au adaptat. După rolul țesuturilor în plantă acestea se împart în: țesuturi meristematice, țesuturi de apărare, țesuturi fundamentale, țesuturi conducătoare, țesuturi mecanice, țesuturi secretoare şi țesuturi senzitive. (Săvulescu, 2009)
Celula reprezintă unitatea morfologică, structurală şi funcțională a plantelor. Ea a fost văzută pentru prima dată la microscop de către Robert Hooke, în anul 1667, când a analizat o secțiune subțire printr-un dop de plută şi a observat numeroase cămăruțe (celule). Aceste celule erau moarte şi prezentau numai perete celular. Pe măsură ce s-a perfecționat microscopul, s-au descoperit treptat noi constituenți celulari. (Săvulescu, 2009)
Citologia - este stiința care se ocupă cu studiul structurii celulei şi a organitelor sale.
Celula vegetală este alcătuită din perete celular, membranele plasmatice, iar la interior se află o masă coloidală hialină, numită citoplasmă. În citoplasmă se găsesc organitele celulare, vii şi nevii: nucleul, plastidele, mitocondrii, reticulul endoplasmatic, complexul Golgi, ribozomii, peroxizomii, lizozomii, glioxizomii, sferozomii, microtubulii, cilii şi flagelii, una sau mai multe vacuole şi incluziuni ergastice. (Săvulescu, 2009)
Apa este un factor indispensabil vietii plantelor. Toate functiile plantei se desfasoara normal numai in conditiile unei hidratari suficiente a celulelor si tesuturilor.
In functie de catitatea de apa necesara dezvoltarii plantelor si a modificarilor morfo-anatomice, suferite de acestea in procesul adaptarii lor, platele se clasifica in urmatoarele grupe: plante xerofite, plante xeromezofite, plante mezofite, plante mezohigrofite, plante higrofite, plante hidrofite, plante eurifite.
Cantitatea prea mare a unor cationi in solutia solului (Ca++,Mg++, Mn++, Na+, Al+++) are efecte toxice asupra plantelor, impiedicand dezvoltarea normala a acestora.
Prin troficitate se intelege gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive (humus). Aceasta este foarte variata, intalnindu-se astfel mai multe categorii de soluri, pe care cresc diferite plante care s-au adaptat la capacitatea mai ridicata sau mai scazuta de aprovizionare cu ioni nutritivi, cum sunt: plante megatrofe, plante eutrofe, plante mezotrofe, plante oligomezotrofe, plante oligotrofe, plante extremoligotrofe, plante euritrofe
Dupa adaptarea speciilor la reactia solutiei solurilor (pH-ul), ce se refera la concentratia cationilor de hidrogen H+, se intalnesc urmatoarele categorii de plante si soluri: plante neutrofile, plante foarte slab pana la slab acidofile, plante moderat acidofile, plante puternic acidofile, plante foarte puternic acidofile, plante extrem acidofile, plante alcalinofile, plante euriacidofile.
Pentru desfasurarea proceselor vitale este nevoie de o anumita temperatura, care difera de la o specie la alta.
Plantele sunt organisme poikiloterme, adica temperatura lor depinde direct de cea a mediului ambiant, astfel fiecare specie ocupa un anumit areal cu limite nordice sau sudice.
In functie de cerintele fata de temperaura, in tara noastra, speciile sunt grupate pe zone si etaje de vegetatie in urmatoarele grupe: plante megatermofite, plante termofite, plante subtermofite, plante mezotermofite, plante microtermofite, plante psichrotermofite, plante hekistotermofite, plante euritermofite.
Lumina reprezinta o conditie esentiala pentru plantele fotosintetizante.
Dupa cerintele fata de lumina, plantele se impart in urmatoarele categorii: plante heliofite, plante sciadofite, plante heliosciadofite, plante eurifotofite.
