Importanța pomilor și arbuștilor fructiferi

Cultura pomilor fructiferi prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere alimentar, economic, social şi estetic. Fructele pomilor şi arbuştilor fructiferi constituie alimente indispensabile la alcătuirea unei raţii alimentare optime pentru menţinerea sănătăţii organismului.

Pomicultura reprezintă una dintre principalele ramuri horticole și se ocupă cu cercetarea, studiera și cunoașterea particularităților biologice și ecologice ale speciilor pomicole, având ca obiectiv stabilirea unor măsuri tehnologice corespunzătoare, în scopul obținerii unor recolte mari, constante și de calitate superioară. (Instrate M., 2009)

Etimologia cuvântului este de origine latină: pomus = pom, cultura = cultivare, îngrijire.

Cultura pomilor fructiferi prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere alimentar, economic, social şi estetic.

Fructele pomilor şi arbuştilor fructiferi constituie alimente indispensabile la alcătuirea unei raţii alimentare optime pentru menţinerea sănătăţii organismului. Ele conţin 2 - 25% hidraţi de carbon, sub formă de zaharuri uşor asimilabile (zaharoză, glucoză, fructoză), 0,5 - 1,5% proteine, 0,5 - 2% acizi organici liberi, 0,4 - 1,6% substanţe pectice, 0,10% substanţe tanoide, 0,5% substanţe minerale pe bază de K, Ca, Fe, Mn, Mg, Al, S, P, Si, Cl, B, Cu etc., 80 - 85% apă, uleiuri volatile, vitamine şi aminoacizi. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

Mai presus de toate fructele sunt bogate în vitamine, atât de necesare organismului omenesc. Caisele, piersicile, vişinele, coacăzele conţin b-carotenul sau provitamina A. Aneurina sau vitamina B1 se află în cantitate de aproximativ 80 mg% în mere, iar în prune cca. 130 mg%; riboflavina sau vitamina B2 se găseşte în caise; acidul ascorbic sau vitamina C variază de la 5 la 40 mg% la mere, prune, gutui, zmeură, agrişe, vişine, piersici, caise, cireşe, pere până la 100 - 400 mg% la coacăzele negre, respectiv de 4 - 5 ori mai mult decât portocalele şi lămâile. La nuci, alune şi migdale, conţinutul în grăsimi ajunge de la 52 până la 75%. Alte fructe, cum sunt zmeura şi fraga conţin calciu mai mult decât pâinea, carnea şi ouăle, iar prunele precum şi coacăzele negre sunt bogate în potasiu, cireşele în compuşi ai sodiului, iar căpşunile conţin mult fier. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

Zahărul aflat în fructe sub formă de glucoză şi fructoză este asimilat de organismul omenesc foarte uşor, fără transformări prealabile, motiv pentru care unele fructe proaspete se prescriu bolnavilor, copiilor şi bătrânilor debilitaţi. Acizii organici aflaţi în fructe nu măresc aciditatea sucului gastric, fiind slabi şi transformându-se uşor în alte produse, iar substanţele pectice şi sărurile minerale din fructe contribuie la diminuarea acidităţii. Sucul fructelor, în general, este regulatorul cel mai bun al sistemului vegetativ. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

Un rol important în alimentaţie îl au şi produsele derivate din fructe, în urma industrializării, cum sunt: dulceaţa, gemul, marmelada, pelteaua, compotul, sucurile, siropurile, băuturile fermentate (cidrul), alcoolizate (vişinată, afinată, ş.a.), ca şi fructele uscate.

Conform cu principiile alimentaţiei raţionale, un om trebuie să consume zilnic cca. 200 - 300 g fructe proaspete şi industrializate, revenind 75 - 100 kg fructe anual la un locuitor. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

La noi în ţară, prin crearea unei baze de producţie modernă şi diversă, creşterea nivelului consumului de fructe pe locuitor a ajuns la 95,9 kg în anul 1993, după care datorită scăderii producţiei totale în anii 1994 şi 1995, acesta s-a redus până la 43,1 kg respectiv 40,4 kg. Această reducere se datorează şi efectelor negative care au început să apară prin lipsa acută a aplicării tehnologiilor în livezi şi odată cu defrişările efectuate pentru trecerea unor terenuri în proprietatea vechilor deţinători, conform Legii 18/1991. În anul 2015, consumul mediu de fructe pe cap de locuitor a fost de 80 kg/an. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010, http://www.insse.ro, http://www.fao.org/faostat/en/#country/183)

Pentru date statistice actualizate despre suprafața cultivată și producția pe diferite specii, în România sau în lume, puteți accesa http://www.fao.org/countryprofiles/index/en/?iso3=ROU, http://www.fao.org/faostat/en/#data/QC și http://www.insse.ro/cms/ro/content/atlas-statistic-fructe, http://www.insse.ro/cms/ro/content/anuarele-statistice-ale-romaniei. 

În structura consumului de fructe, ponderea o deţin cele destinate pentru consum în stare proaspătă cu 70%, urmată de cele care se prelucrează în industria alimentară cu 25%, iar restul se exportă. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

Fructele proaspete şi prelucrate constituie obiect de export, în principal: caise, piersici, vişine, cireşe, nuci, prune uscate, căpşuni, mere de industrie, şi alte fructe. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

Prin cultura pomilor se valorifică în mod foarte rentabil importante suprafeţe de terenuri, ca cele în pantă, din zona dealurilor pretabile la mecanizare, unele terenuri înclinate din zona de şes, precum şi solurile nisipoase din Oltenia, nord - vestul Transilvaniei şi sudul Moldovei. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

Cultura pomilor constituie sursa principală de existenţă a unei părţi însemnate din populaţia ţării care lucrează nemijlocit în plantaţiile de pomi, în industria prelucrătoare de fructe, în comerţul cu fructe, întreprinderile de transport şi industriile de maşini, insecto-fungicide, ambalaje etc. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

În jurul oraşelor, în grădinile familiare, în spaţiile reduse din jurul clădirilor, pe ziduri şi spaliere cultura diferitelor specii de pomi şi arbuşti constituie o ocupaţie de agrement şi o sursă de aprovizionare cu fructe. Pomii şi arbuştii fructiferi în parcuri, în jurul caselor, pe şosele şi aliniamente, pe lângă estetică şi producţia de fructe, contribuie la îmbunătăţirea climei, la prevenirea şi combaterea poluării mediului. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

Lemnul unor specii pomicole - nuc, păr, cireş, castan comestibil, dud - este foarte căutat pentru fabricarea mobilei, confecţionarea butoaielor, a parchetului, a unor obiecte de artizanat etc. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

Evoluţia suprafeţei şi a producţiei de fructe

(Sursa: INS- Anuarul Statistic al României, 2007- 2016 cu pepiniere)

Evoluţia suprafeţelor şi a producţiilor la principalele specii pomicole

(Sursa: INS- Anuarul Statistic al României, 2007- 2013, Productia  la principalele culturi  2014-2016, INS)

Legislaţia naţională

Conform http://www.madr.ro/horticultura/fructe-si-legume.html, legislația națională se bazează pe:

- Lege Nr. 348 din 10 Iulie 2003 a Pomiculturii

https://portal.afir.info/Uploads/Docu%20LEGISLATIE/Legislatie_2016/LEGE%20nr.%20348%20din%2010%20iulie%202003%20a%20POMICULTURII.docx

- Ordinul Nr. din 2016 pentru modificarea anexelor 1 și 2 la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 149/2004 privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării și defrișării plantațiilor pomicole

http://madr.ro/transparenta-decizionala/proiecte-de-acte-normative/download/2088_d3442b00c072753f424d4551cc2259ff.html 

- Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume

- Ordinul nr.694/2008 privind condiţiile de recunoaştere a organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe şi legume, precum şi modul de accesare a sprijinului financiar de către acestea cu modificările şi completările ulterioare.

Legislația comunitară

Conform http://www.madr.ro/horticultura/fructe-si-legume.html, legislația comunitară se bazează pe:

- Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului.

- Regulamentul (CE) nr. 1307/2013 al Paralamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

Bibliografie

1. Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010. Pomicultură generală. Versiunea electronică INVEL – Multimedia SRL, Bucureşti.
2. Instrate M., 2009. Pomicultură generală. Versiunea electronică – Manual Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ,,Ion Ionescu de la Brad” – Facultatea de Horticultură, Învățământ la distanță, Iași.
3. https://portal.afir.info/Uploads/Docu%20LEGISLATIE/Legislatie_2016
4. http://www.fao.org/faostat/en/#country/183
5. http://www.insse.ro
6. http://www.madr.ro/horticultura/fructe-si-legume.html