Randuieli lasate de Dumnezeu omului.
Aceste legi lasate de Dumnezeu omului referitoare la cum sa se poarte si sa ingrijeasca creatia le putem lua ca baza pentru principiile ecologiei.
Pamantul trebuie lucrat o perioada, dupa care lasat sa se odihneasca.
”Sase ani sa semeni tarina ta si sa aduni roadele ei, Iar in al saptelea, las-o sa se odihneasca…Asa sa faci si cu via ta si cu maslinii tai”. (Iesirea 23, 10-11)
”"Vorbeste fiilor lui Israel si le spune: Dupa ce veti intra in pamantul pe care il voi da voua, sa se odihneasca pamantul; sa fie o odihna in cinstea Domnului.
Sase ani sa semeni ogorul tau, sase ani sa lucrezi via ta si sa aduni roadele lor;
Iar in anul al saptelea sa fie un an de odihna a pamantului, odihna Domnului; ogorul tau sa nu-l semeni si via ta sa n-o tai in anul Acela.
Ceea ce va creste de la sine pe ogorul tau sa nu seceri si strugurii de pe vitele tale netaiate sa nu-i culegi, ca sa fie acest an de odihna pentru pamant.” (Levitic 25, 2-5)
”Anul al cincizecilea sa va fie an de slobozenie: sa nu semanati, nici sa secerati ceea ce va creste de la sine pe pamant, si sa nu culegeti poama de pe vitele netaiate,
Ca acesta e jubilee; sfant sa fie pentru voi; roadele de pe ogor sa le mancati.” (Levitic 25, 11-12)
La fel si omul, sase zile sa lucreze iar a saptea zi sa se odihneasca cu toate ale casei lui (lucratori, vietuitoare).
”In sase zile sa-ti faci treburile tale, iar in ziua a saptea sa te odihnesti, ca sa se odihneasca si boul tau si asinul tau si ca sa rasufle fiul roabei tale si strainul care e cu tine.”(Iesirea 23, 12)
Grija fata de aproapele trebuie sa fie permanenta. Saracii si strainii nu trebuie uitati. Ei se vor hrani din roadele campului in anul de odihna si din ce ramane se vor hrani fiarele campului:
”si se vor hrani saracii poporului tau, iar ramasitele le vor manca fiarele campului.” (Iesirea 23, 11)
La fiecare secerat sau strans de recolta, o parte trebuie sa ramana nestransa pentru ei:
”Cand veti secera holdele voastre in pamantul vostru, sa nu seceri tot pana la fir in ogorul tau si ceea ce ramane dupa secerisul tau sa nu aduni;
Si in via ta sa nu culegi strugurii ramasi, nici boabele ce cad in via ta sa nu le aduni: lase-le pe acestea saracului si strainului, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul tau” (Levitic 19, 9-10)
”si aceste roade vor fi in timpul odihnei pamantului hrana pentru tine, pentru robul tau si pentru roaba ta, pentru simbriasul tau si pentru strainul tau care s-a asezat la tine;
Pentru dobitocul tau si pentru fiarele cele de pe pamantul tau, sa fie de hrana toate roadele lui.” (Levitic 25, 6-7)
”Cand vei secera holda in tarina ta si vei uita vreun snop in tarina, sa nu te intorci sa-l iei, ci lasa-l sa ramana al strainului, saracului, orfanului si vaduvei, ca Domnul Dumnezeul tau sa te binecuvanteze intru toate lucrurile mainilor tale.
Cand vei scutura maslinul tau, sa nu te intorci sa culegi ramasitele, ci lasa-le strainului, orfanului si vaduvei.
Cand vei strange roadele viei tale, sa nu aduni ramasitele, ci lasa-le strainului, orfanului si vaduvei.” (Deuteronom 24,19-21)
Primele roade vor fi aduse Domnului, ca semn de recunostinta si multumire: ”Parga din roadele tarinii tale sa o aduci in casa Domnului Dumnezeului tau.”(Iesirea 23, 19)
Sunt date legi ce privesc modul de cultura si de crestere al animalelor.
”Legea mea sa o paziti; vitele tale sa nu le faci sa se impreuneze cu alt soi [de baza in tehnologia de obtinere a organismelor modificate genetic!]; ogorul tau sa nu-l semeni deodata cu doua feluri de seminte; cu haina tesuta din felurite torturi, de lana si de in, sa nu te imbraci.
Cand veti intra in pamantul pe care Domnul Dumnezeul vostru vi-l va da, si veti sadi orice pom roditor, sa curatiti necuratenia lui: trei ani sa socotiti roadele lui ca necurate si sa nu le mancati;
Iar in anul al patrulea toate roadele lui sa fie afierosite Domnului, intru lauda Lui.
si in anul al cincilea sa mancati din roadele lui si sa va adunati toate roadele. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.” (Levitic 19, 19; 23-25)
” Daca in cale, in vreun copac sau pe pamant, vei gasi cuib de pasare cu pui sau cu oua si mama lor va fi sezand pe pui sau pe oua, sa nu iei mama impreuna cu puii;
Mamei da-i drumul, iar puii ia-i pentru tine, ca sa-ti fie bine si sa se inmulteasca zilele tale.
Sa nu semeni via ta cu doua feluri de seminte, ca sa nu-ti faci blestemata strangerea semintelor pe care tu le semeni impreuna cu roadele viei tale. ….” (Deuteronom 22, 6-7;9)
Alte reguli privesc modul de convietuire cu ceilalti din comunitate. Proprietatea trebuie respectata:
”De vei intra in via aproapelui tau, poti sa mananci poama pana ce te vei satura, dar in panerul tau sa nu pui.
Si cand vei intra in graul aproapelui tau, rupe spice cu mainile tale, iar secera ta sa n-o pui in ogorul aproapelui tau.” (Deuteronom 23, 24-25)
Dumnezeu stabileste clar care animale pot fi mancate si care nu (Levitic 11, 2-31, 46-47; Deuteronom 14, 4-21), legea ca primele roade sa fie aduse Domnului si, de asemenea, zeciuiala din roade sa fie adusa si sfintita in locul randuit de Dumnezeu (Deuteronom 14, 22-23).
Elementul de baza amintit de multe ori este ascultarea de Dumnezeu a omului, actionand dupa legile lui. Ascultarea ii va aduce binecuvantarea iar neascultarea blestemul.
”Sa slujesti numai Domnului Dumnezeului tau si El va binecuvanta painea ta, vinul tau, apa ta, si voi abate bolile de la voi ...” (Iesirea 23, 25)
”Faceti poruncile Mele si toate hotararile Mele; faceti si paziti toate acestea si veti locui linistiti pe pamant
Pamantul isi va da rodul sau, veti manca pana la sat si veti trai linistiti pe el.” (Levitic 25, 18-19)
”De veti umbla dupa legile Mele si de veti pazi si plini poruncile Mele,
Va voi da ploaie la timp, pamantul si pomii isi vor da roadele lor.
Treieratul vostru va ajunge pana la culesul viilor, culesul viilor va ajunge pana la semanat; veti manca painea voastra cu multumire si veti trai in pamantul vostru fara primejdie.
Voi trimite pace pe pamantul vostru si nimeni nu va va tulbura; voi goni fiarele salbatice si sabia nu va trece prin pamantul vostru.
Veti manca roadele vechi din anii trecuti si veti da la o parte pe cele vechi pentru a face loc celor noi.
Iar de nu Ma veti asculta si de nu veti pazi aceste porunci ale Mele,
Atunci si Eu am sa Ma port cu voi asa: voi trimite asupra voastra groaza, lingoarea si frigurile, de care vi se vor secatui ochii si vi se va istovi sufletul; veti semana semintele in zadar si vrajmasii vostri le vor manca.
Voi frange indaratnicia voastra cea mandra si cerul vostru il voi face ca fierul, iar pamantul vostru ca arama.
In zadar va veti cheltui puterile voastre, ca pamantul vostru nu-si va da roadele sale, nici pomii din tara voastra nu-si vor da poamele lor,
Iar pe voi va voi risipi printre popoare; in urma voastra imi voi ridica sabia si va fi pamantul vostru pustiu si orasele voastre daramate.
Atunci pamantul se va bucura de odihnele sale in zilele pustiirii lui; cand voi veti fi in pamantul vrajmasilor vostri, atunci pamantul vostru se va odihni si se va bucura de odihna lui.
In toate zilele pustiirii lui el se va odihni cat nu s-a odihnit in zilele de odihna ale voastre, cand locuiati voi in el.” (Levitic 26, 3-6; 10; 14; 16; 19; 20; 33-35)
Aceleasi binecuvantari, respectiv blesteme, sunt amintite si la Deuteronom (7, 12;13-16), (Deuteronom 28, 2-6; 8; 11; 12; 15-24; 38-40; 42).
Stiind totusi de usurinta omului de a rataci, Dumnezeu randuieste ca templul zidit de Solomon sa fie locul unde, atunci cand orice om il va chema, isi va aduce aminte si il va elibera de nenorocirile aduse asupra lui pentru pacatele lui. (IV Regi 7, 12-14)
"Elemente de Ecologie la Sfintii Parinti in perioda patristica si postpatristica", 2017, Constanta
