Dictionar

dictionar-dendrologie.jpg

Glosar de termeni dendrologici

Dendrologia se ocupă cu studiul plantelor lemnoase – arbori şi arbuşti. Denumirea vine de la grecesul dendron = arbore şi logos = ştiinţă. Acestea sunt analizate din punct de vedere sistematic, morfologic, corologic (arealogic), ecologic, silvobiologic, economic şi peisager.

Achenă [...] Campanulat [...] Glabru [...] Xerofit, Zigomorf

 

Achenă – fruct dehiscent, cu pericarp uscat nelipit de sămânţă

Acicular – în formă de ac

Actinomorf – aşezare radială a învelişurilor florale

Aculeat – prevăzut cu ghimpi

Acuminat – prelung ascuţit, terminat cu un vârf subţire

Acut – ascuţit, terminat într-un vârf ascuţit

Adpres – peri alipiţi pe lujer, tulpină

Alpin – specie răspândită în zona alpină (200-2500 m)

Altern – înşirat pe un ax în lungul unei spirale

Alternofit – specie de regim alternant, variabil de umiditate

Ament – mâţişor

Angiosperme – plante cu seminţe închise în fruct

Anteră – partea terminală a unei stamine, care conţine polenul

Apetale – flori fără petale

Apofiză – (la speciile de Pinus) partea îngroşată a solzilor conurilor

Areal – suprafaţa teritoriului pe care aceasta este răspândită sau creşte spontan

Aril – partea cărnoasă anexă, care acoperă parţial sau total sămânţa

Aristat – prevăzut cu un vârf subţire şi lung ca o ţepuşă

Ascendent – la bază orizontal sau oblic, apoi, spre vârf curbat în sus şi devine vertical

Auriculat – la bază cu două urechiuşe

Axilă – subsuoară

Bacă – fruct cu pericarp cărnos sau zemos

Bifidat – desfăcut, ramificat în două

Bilabiat – cu două buze

Brachiblast – ramuri cu creşteri anuale foarte mici, milimetrice

Bractee – frunză redusă, modificată, la subsuoara căreia se găseşte o floare sau o inflorescenţă

Bracteolă – bractee mică ce se găseşte la baza pedicelilor florilor dintr-o inflorescenţă

Caduc – căzător

Calcicol – specie ce vegetează numai pe soluri cu substrat calcaros

Calcifug – specie ce nu creşte pe soluri calcaroase

Caliciu – înveliş floral extern format din totalitatea sepalelor unei flori

Campanulat – în formă de clopot

Campestru – specie răspândită în regiunile de câmpie (0-200 m)

Canaliculat – străbătut de un şănţuleţ, brăzdat

Canescens – cenuşiu

Capitul – tip de inflorescenţă

Capsulă – fruct uscat, dehiscent

Carenat – prevăzut cu o muchie

Carpelă – frunzişoară modificată ce poartă ovulele

Chionofil – specie ce creşte în regiuni cu depuneri de zăpadă persistentă timp îndelungat

Cicatrice – urma rămasă pe lujer după căderea frunzei

Ciliat – prevăzut cu peri pe margini

Cimă – tip de inflorescenţă, plană sau convexă, la care florile încep să se deschidă de la centru către margine

Colinar – specie răspândită în regiunile de dealuri şi coline (200-300 → 600-700 m altitudine)

Columnar – în formă de coloană, de stâlp

Conate – (frunze, bractei) unite în jurul ramurii, lujerului sau tulpinii

Convolut – răsucit

Cordat – (baza frunzei) prezintă o adâncitură în care este prins peţiolul, ceea ce imprimă frunzei adesea formă de inimă (cordiform)

Coriace – pielos

Corimb – tip de inflorescenţă

Corolă – inveliş floral intern constituit din totalitatea petalelor unei flori

Crenat – dinţat, cu dinţii rotunjiţi

Cuneat – (baza frunzei) îngustat în formă de pană de despicat, limbul frunzei se prelungeşte uşor pe peţiol

Decurent – care se continuă, subţiindu-se treptat, pe ramură sau pe lujer

Dehiscent – care se desface şi pune în libertate conţinutul

Deltoid – în formă de triunghi

Denticulat – cu dinţi foarte mici

Digitat – diviziunile parţiale asemenea pornesc din acelaşi punct şi stau răsfirate ca degetele unei mâini

Dinţat – prevăzut cu dinţi

Dioice – florile femele şi cele mascule sunt repartizate pe plante diferite

Discolor – în două culori

Dispers – împrăştiat, răzleţ

Distic (aşezare, dispunere) – organe (ex. frunze) ce stau pe două rânduri de o parte şi de alta a unui ax, în acelaşi plan

Drupă – fruct cărnos, indehiscent, cu o parte cărnoasă şi un sâmbure

Egretat – cu peri aglomeraţi la extremitatea seminţei

Eliptic – în formă de elipsă

Emarginat – cu o ştirbitură la vârf

Endocarp – partea internă a pericarpului. Pereţii sâmburelui la drupe

Eubazic – specie cu exigenţe mari faţă de conţinutul în baze de schimb (V=75-100%)

Eurifil – specie cu exigenţe variate faţă de precipitaţii

Eurifit – specie cu mare amplitudine ecologică faţă de umiditate

Euritrof – specie cu amplitudine ecologică largă faţă de troficitatea solului

Euterm – specie cu exigenţe mari faţă de temperatură

Eutrof – specie cu exigenţe mari faţă de troficitatea solului

Exfoliat – cojit

Exigenţe (cerinţe) ecologice – se referă numai la condiţiile de mediu care interesează în fapt existenţa unei anumite specii

Extrem oligobazic – specie cu exigenţe extrem de reduse faţă de conţinutul în baze de schimb (V<20%)

Factori antropici – se referă la multiple acţiuni prin care omul intervine activ în viaţa pădurii

Factori biotici – totalitatea plantelor şi animalelor care intervin în existenţa pădurii

Factori climatici – totalitatea condiţiilor meteorologice care definesc climatul unei regiuni (căldura, precipitaţiile, umiditatea atmosferică, vânturile, compoziţia aerului, lumina etc.)

Factori edafici – condiţiile de sol în care vegetaţia trăieşte, cum ar fi sonţinutul în substanţe nutritive (macro- şi microelemente), humusul, substanţe organice fiziologic active (biostimulatori), apa, reacţia (pH-ul) solului, textura, consistenţa, structura, profunzimea, conţinutul de schelet, permeabilitatea, volumul edafic etc.

Factori litologici – se referă la natura şi starea fizică a substratului litologic

Factori orografici (geomorfologici) – se referă la caracterele reliefului unui teren (pantă, expoziţie, altitudine, poziţie în relief)

Falcat – în formă de seceră sau coasă

Fascicul – mănunchi. Tip de inflorescenţă

Fastigiat – cu ramurile îndreptate în sus, paralele cu trunchiul

Fidat – spintecat până la mijloc

Filament – parte a staminei care poartă antera

Filiform – ca un fir de aţă

Fistulos – găunos, gol pe dinăuntru

Foliaceu – în forma sau de consistenţa unei frunze

Foliculă – fruct uscat, dehiscent, provenit dintr-o singură carpelă care se deschide printr-o crăpătură laterală în lung

Foliolă – frunzişoară. Una din părţile componente ale unei frunze compuse

Fusiform – în formă de fus

Galbulus – fals fruct lipsit de pericarp, acoperit în totalitate sau parţial de un înveliş cărnos rezultat din straturile exterioare ale ovulului (ex. tisă, Ginkgo)

Gamopetal – cu petalele mai mult sau mai puţin unite între ele

Geniculat – îngenuncheat, brusc îndoit

Glabru – lipsit complet de peri

Glandulos – acoperit de glande sau peri glanduloşi

Glauc – alb-albăstrui sau cenuşiu-albăstrui

Glaucescent – cu aspect albăstrui

Glutinos – cleios, vâscos

Habitus – portul, înfăţişarea plantei

Halofil – specie adaptată pe soluri cu concentraţii mari de săruri

Hastat – (baza frunzei) cu doi lobi îndreptaţi lateral

Heliofil – specie exigentă faţă de lumină

Higrofil, pluviofil – specie cu exigenţe mari faţă de precipitaţii

Higrofit – Specie de soluri excesiv-moderat hidrice

Hil – cicatricea, pata, locul de inserare al funiculului la seminţe

Hirsut – cu peri lungi, flexibili, drepţi, patenţi

Hispid – cu peri lungi, rigizi, deşi, ţepoşi

Imbricat – acoperiţi cu marginile unul pe altul ca şindrilele pe acoperiş

Imparipenat – cu un număr impar de foliole

Incanus – cenuşiu, alb-cenuşiu

Indehiscent – care nu se deschide

Inerm – lipsit de spini

Inflorescenţă – grupare de flori

Infundibuliform – în formă de pâlnie

Internod – porţiune de lujer între două frunze consecutive

Involucru – ansamblul bracteelor aşezate în verticil (la acelaşi nivel) dedesubtul unei inflorescenţe

Lacinie – diviziune îngustă de frunză sau petală

Lamină – limbul frunzei

Lanat – cu peri lungi, moi, creţi, deşi şi încâlciţi

Lanceolat – în formă de vârf de lance

Lax – dispers, răsfirat

Lenticele – mici deschideri în scoarţa lujerilor sau ramurilor, rotunde, punctiforme, eliptice sau liniare, de culoare diferită în raport cu restul suprafeţei

Liniar – lung şi îngust

Lirată – frunză penat-fidată, cu lobul terminal mult mai mare decât cei laterali

Lobat – prevăzut cu lobi

Lobulat – cu lobi scurţi

Loculi (loji) – încăperile din interiorul unui ovar (fruct)

Marcescent – care se usucă pe ramuri fără să cadă la pământ

Membranos – subţire, moale şi străveziu, ca o pieliţă

Mezobazic – specie cu exigenţe medii faţă de conţinutul în baze de schimb (V=30-75%)

Mezocarp – partea mijlocie a unui pericarp de fruct

Mezofil – specie cu exigenţe mijlocii faţă de precipitaţii

Mezotrof – specie cu exigenţe medii faţă de troficitatea solului

Monoice – flori unisexuate, mascule şi femele ce stau pe aceeaşi plantă

Montan – specie cu areal montan (600-700 → 1600-1700 m altitudine)

Mucron – vârf scurt şi subţire

Nitrofil – specie cu exigenţe mari faţă de azotul din sol

Nivofil – specie ce creşte în regiuni bogate în zăpezi

Nod – punctul pe lujer în care este fixată o frunză sau un grup de frunze

Nud (floare, mugur) – floare fără învelişuri florale, muguri fără solzi

Nutant – cu vârful aplecat în jos

Obcordat – în formă de inimă cu vârful în jos

Oblong – alungit eliptic, de 3-4 ori mai lung decât lat şi cu lăţimea maximă la mijloc sau către vârf

Obovat – în formă de ou cu vârful în jos, lăţimea maximă în jumătatea superioară a limbului

Obtuz – teşit, neascuţit

Oligobazic – specie cu exigenţe reduse faţă de conţinutul în baze de schimb (V=0-30%)

Oligotrof – specie cu exigenţe reduse faţă de troficitatea solului

Ombrofil – specie cu exigenţe reduse faţă de lumină

Optim de vegetaţie – se realizează acolo unde o anumită specie găseşte cele mai prielnice condiţii staţionale, vegetează cel mai viguros şi are cea mai ridicată productivitate

Orbicular – rotund

Ovat – formă eliptică, cu lăţimea maximă în jumătatea inferioară

Palmat-lobat (frunză) – cu lobi îndreptaţi în mai multe direcţii în mod radiar şi cu cel puţin 3 nervuri ce pleacă din acelaşi punct

Paripenat – cu număr par de foliole

Partit – lobat, spintecat, cu adânciturile ce pătrund mai adânc de jumătatea suprafeţei

Patent – aşezat în unghi mai mare de 45 grade faţă de un ax sau de o suprafaţă

Pectinat – aşezat ca dinţii unui pieptene

Pedicel – picioruşul unei flori (fruct) dintr-o inflorescenţă

Peduncul – codiţa unei flori solitare sau codiţa unei inflorescenţe

Penat sau penat-compus – frunză compusă din mai multe foliole înşirate în perechi, de o parte şi de alta a unui ax comun numit rahis

Pendent – care atârnă

Pericarp – ansamblul învelişurilor fructului

Perigon – înveliş floral simplu, format din piese asemănătoare ca formă şi culoare

Perniţă (p. frunzei) – umflătură, proemineţă a lujerului pe care este aşezată frunza (respectiv cicatricea frunzei)

Persistent (frunze) – care nu cade, verzi şi peste iarnă

Peţiol – codiţa frunzei

Pionier – specie care se instalează cu uşurinţă pe terenuri descoperite

Piriform – în formă de pară

Poligame – flori unisexuate şi hermafrodite ce se află pe aceeaşi plantă

Psamofil – Specie ce preferă solurile nisipoase

Pubescent – fin păros, cu peri scurţi, moi, drepţi, patenţi

Racem – tip de inflorescenţă alungită

Rahis – axul în lungul căruia sunt aşezate foliolele unei frunze compuse

Receptacul – partea lăţită de la extremitatea pedunculului unei flori care poartă organele florii

Reflect – răsfrânt

Reniform – în formă de rinichi

Repent – târâtor

Reticulat – sub formă de reţea

Revolut – răsfrânt spre partea inferioară

Rugos – zbârcit, zgrăbunţos

Rupestru – iubitor de stâncă

Samară – fruct uscat indehiscent, aripat

Saxicol – specie de stâncării

Scabru – aspru, cu peri scurţi rigizi

Sectat – adânc spintecat până la bază

Sempervirescent – organe întotdeauna verzi

Serat – fierăstruit, dinţat, cu dinţii îndreptaţi înainte

Sericeu – mătăsos, cu peri scurţi, moi, drepţi, alipiţi, lucitori

Sesil – fără codiţă

Setos – cu peri lungi, groşi, rigizi, tari, slab înţepători

Silicvă – fruct uscat dehiscent, cu două încăperi

Sinuat – cu marginea sinuoasă

Spatulat – în formă de lopăţică

Staţiunea forestieră (condiţii staţionale) – totalitatea factorilor edafici, climatici, litologici şi geomorfologici ce definesc un teritoriu limitat natural, practic omogen sau cu aceeaşi microvariabilitate în cuprinsul lui Stipele – frunzişoare anexe, adesea modificate, care se găsesc uneori la baza peţiolului frunzei

Striat – cu dungi subţiri

Subalpin – specie răspândită în etajul subalpin (1600-2100 m)

Subtermofil – specie eutermă, adaptabilă şi la temperaturi mai scăzute

Subulat – sub formă de ac de seringă

Sulcat – brăzdat

Temperament – se referă la modul de comportare a unei specii faţă de lumină

Termofil – specie eutermă tipică

Tomentos – pâslos, cu peri scurţi şi moi, foarte deşi şi încâlciţi ca o pâslă

Umbelă – tip de inflorescenţă

Umbelic (la speciile de Pinus) – proeminenţă ce se găseşte obişnuit în mijlocul apofizei solzilor conului

Umidofil – specie exigentă faţă de umiditatea atmosferică

Uncinat – în formă de undiţă, cu vârful recurbat

Urme fasciculare – urmele fasciculelor libero-lemnoase ce se observă pe cicatricea unei frunze

Vagină – teacă

Valvat (organe aşezate v.) – aşezate unul lângă altul, cu marginile strâns unite, fără a se încăleca

Valve – capace, pereţii fructelor dehiscente care la maturitate se desfac

Verticil – grupe de organe aşezate la acelaşi nivel de jur-împrejurul unui ax

Verucozităţi – glande cu secreţii care apar sub forma unei mici proeminenţe

Vilos – cu peri lungi, moi, drepţi, deşi, patenţi

Virgat – ramuri, lungi, subţiri

Xerofil – specie cu exigenţe reduse faţă de precipitaţii

Xerofit – specie de soluri uscate

Zigomorf – aşezare simetrică a învelişurilor florale faţă de unicul plan de simetrie 

 

Bibliografie:

Clinovschi F., 2005. Dendrologie. Editura Universităţii, Suceava.