Dendrologia se ocupă cu studiul plantelor lemnoase – arbori şi arbuşti. Denumirea vine de la grecesul dendron = arbore şi logos = ştiinţă. Acestea sunt analizate din punct de vedere sistematic, morfologic, corologic (arealogic), ecologic, silvobiologic, economic şi peisager.
Achenă [...] Campanulat [...] Glabru [...] Xerofit, Zigomorf
Achenă – fruct dehiscent, cu pericarp uscat nelipit de sămânţă
Acicular – în formă de ac
Actinomorf – aşezare radială a învelişurilor florale
Aculeat – prevăzut cu ghimpi
Acuminat – prelung ascuţit, terminat cu un vârf subţire
Acut – ascuţit, terminat într-un vârf ascuţit
Adpres – peri alipiţi pe lujer, tulpină
Alpin – specie răspândită în zona alpină (200-2500 m)
Altern – înşirat pe un ax în lungul unei spirale
Alternofit – specie de regim alternant, variabil de umiditate
Ament – mâţişor
Angiosperme – plante cu seminţe închise în fruct
Anteră – partea terminală a unei stamine, care conţine polenul
Apetale – flori fără petale
Apofiză – (la speciile de Pinus) partea îngroşată a solzilor conurilor
Areal – suprafaţa teritoriului pe care aceasta este răspândită sau creşte spontan
Aril – partea cărnoasă anexă, care acoperă parţial sau total sămânţa
Aristat – prevăzut cu un vârf subţire şi lung ca o ţepuşă
Ascendent – la bază orizontal sau oblic, apoi, spre vârf curbat în sus şi devine vertical
Auriculat – la bază cu două urechiuşe
Axilă – subsuoară
Bacă – fruct cu pericarp cărnos sau zemos
Bifidat – desfăcut, ramificat în două
Bilabiat – cu două buze
Brachiblast – ramuri cu creşteri anuale foarte mici, milimetrice
Bractee – frunză redusă, modificată, la subsuoara căreia se găseşte o floare sau o inflorescenţă
Bracteolă – bractee mică ce se găseşte la baza pedicelilor florilor dintr-o inflorescenţă
Caduc – căzător
Calcicol – specie ce vegetează numai pe soluri cu substrat calcaros
Calcifug – specie ce nu creşte pe soluri calcaroase
Caliciu – înveliş floral extern format din totalitatea sepalelor unei flori
Campanulat – în formă de clopot
Campestru – specie răspândită în regiunile de câmpie (0-200 m)
Canaliculat – străbătut de un şănţuleţ, brăzdat
Canescens – cenuşiu
Capitul – tip de inflorescenţă
Capsulă – fruct uscat, dehiscent
Carenat – prevăzut cu o muchie
Carpelă – frunzişoară modificată ce poartă ovulele
Chionofil – specie ce creşte în regiuni cu depuneri de zăpadă persistentă timp îndelungat
Cicatrice – urma rămasă pe lujer după căderea frunzei
Ciliat – prevăzut cu peri pe margini
Cimă – tip de inflorescenţă, plană sau convexă, la care florile încep să se deschidă de la centru către margine
Colinar – specie răspândită în regiunile de dealuri şi coline (200-300 → 600-700 m altitudine)
Columnar – în formă de coloană, de stâlp
Conate – (frunze, bractei) unite în jurul ramurii, lujerului sau tulpinii
Convolut – răsucit
Cordat – (baza frunzei) prezintă o adâncitură în care este prins peţiolul, ceea ce imprimă frunzei adesea formă de inimă (cordiform)
Coriace – pielos
Corimb – tip de inflorescenţă
Corolă – inveliş floral intern constituit din totalitatea petalelor unei flori
Crenat – dinţat, cu dinţii rotunjiţi
Cuneat – (baza frunzei) îngustat în formă de pană de despicat, limbul frunzei se prelungeşte uşor pe peţiol
Decurent – care se continuă, subţiindu-se treptat, pe ramură sau pe lujer
Dehiscent – care se desface şi pune în libertate conţinutul
Deltoid – în formă de triunghi
Denticulat – cu dinţi foarte mici
Digitat – diviziunile parţiale asemenea pornesc din acelaşi punct şi stau răsfirate ca degetele unei mâini
Dinţat – prevăzut cu dinţi
Dioice – florile femele şi cele mascule sunt repartizate pe plante diferite
Discolor – în două culori
Dispers – împrăştiat, răzleţ
Distic (aşezare, dispunere) – organe (ex. frunze) ce stau pe două rânduri de o parte şi de alta a unui ax, în acelaşi plan
Drupă – fruct cărnos, indehiscent, cu o parte cărnoasă şi un sâmbure
Egretat – cu peri aglomeraţi la extremitatea seminţei
Eliptic – în formă de elipsă
Emarginat – cu o ştirbitură la vârf
Endocarp – partea internă a pericarpului. Pereţii sâmburelui la drupe
Eubazic – specie cu exigenţe mari faţă de conţinutul în baze de schimb (V=75-100%)
Eurifil – specie cu exigenţe variate faţă de precipitaţii
Eurifit – specie cu mare amplitudine ecologică faţă de umiditate
Euritrof – specie cu amplitudine ecologică largă faţă de troficitatea solului
Euterm – specie cu exigenţe mari faţă de temperatură
Eutrof – specie cu exigenţe mari faţă de troficitatea solului
Exfoliat – cojit
Exigenţe (cerinţe) ecologice – se referă numai la condiţiile de mediu care interesează în fapt existenţa unei anumite specii
Extrem oligobazic – specie cu exigenţe extrem de reduse faţă de conţinutul în baze de schimb (V<20%)
Factori antropici – se referă la multiple acţiuni prin care omul intervine activ în viaţa pădurii
Factori biotici – totalitatea plantelor şi animalelor care intervin în existenţa pădurii
Factori climatici – totalitatea condiţiilor meteorologice care definesc climatul unei regiuni (căldura, precipitaţiile, umiditatea atmosferică, vânturile, compoziţia aerului, lumina etc.)
Factori edafici – condiţiile de sol în care vegetaţia trăieşte, cum ar fi sonţinutul în substanţe nutritive (macro- şi microelemente), humusul, substanţe organice fiziologic active (biostimulatori), apa, reacţia (pH-ul) solului, textura, consistenţa, structura, profunzimea, conţinutul de schelet, permeabilitatea, volumul edafic etc.
Factori litologici – se referă la natura şi starea fizică a substratului litologic
Factori orografici (geomorfologici) – se referă la caracterele reliefului unui teren (pantă, expoziţie, altitudine, poziţie în relief)
Falcat – în formă de seceră sau coasă
Fascicul – mănunchi. Tip de inflorescenţă
Fastigiat – cu ramurile îndreptate în sus, paralele cu trunchiul
Fidat – spintecat până la mijloc
Filament – parte a staminei care poartă antera
Filiform – ca un fir de aţă
Fistulos – găunos, gol pe dinăuntru
Foliaceu – în forma sau de consistenţa unei frunze
Foliculă – fruct uscat, dehiscent, provenit dintr-o singură carpelă care se deschide printr-o crăpătură laterală în lung
Foliolă – frunzişoară. Una din părţile componente ale unei frunze compuse
Fusiform – în formă de fus
Galbulus – fals fruct lipsit de pericarp, acoperit în totalitate sau parţial de un înveliş cărnos rezultat din straturile exterioare ale ovulului (ex. tisă, Ginkgo)
Gamopetal – cu petalele mai mult sau mai puţin unite între ele
Geniculat – îngenuncheat, brusc îndoit
Glabru – lipsit complet de peri
Glandulos – acoperit de glande sau peri glanduloşi
Glauc – alb-albăstrui sau cenuşiu-albăstrui
Glaucescent – cu aspect albăstrui
Glutinos – cleios, vâscos
Habitus – portul, înfăţişarea plantei
Halofil – specie adaptată pe soluri cu concentraţii mari de săruri
Hastat – (baza frunzei) cu doi lobi îndreptaţi lateral
Heliofil – specie exigentă faţă de lumină
Higrofil, pluviofil – specie cu exigenţe mari faţă de precipitaţii
Higrofit – Specie de soluri excesiv-moderat hidrice
Hil – cicatricea, pata, locul de inserare al funiculului la seminţe
Hirsut – cu peri lungi, flexibili, drepţi, patenţi
Hispid – cu peri lungi, rigizi, deşi, ţepoşi
Imbricat – acoperiţi cu marginile unul pe altul ca şindrilele pe acoperiş
Imparipenat – cu un număr impar de foliole
Incanus – cenuşiu, alb-cenuşiu
Indehiscent – care nu se deschide
Inerm – lipsit de spini
Inflorescenţă – grupare de flori
Infundibuliform – în formă de pâlnie
Internod – porţiune de lujer între două frunze consecutive
Involucru – ansamblul bracteelor aşezate în verticil (la acelaşi nivel) dedesubtul unei inflorescenţe
Lacinie – diviziune îngustă de frunză sau petală
Lamină – limbul frunzei
Lanat – cu peri lungi, moi, creţi, deşi şi încâlciţi
Lanceolat – în formă de vârf de lance
Lax – dispers, răsfirat
Lenticele – mici deschideri în scoarţa lujerilor sau ramurilor, rotunde, punctiforme, eliptice sau liniare, de culoare diferită în raport cu restul suprafeţei
Liniar – lung şi îngust
Lirată – frunză penat-fidată, cu lobul terminal mult mai mare decât cei laterali
Lobat – prevăzut cu lobi
Lobulat – cu lobi scurţi
Loculi (loji) – încăperile din interiorul unui ovar (fruct)
Marcescent – care se usucă pe ramuri fără să cadă la pământ
Membranos – subţire, moale şi străveziu, ca o pieliţă
Mezobazic – specie cu exigenţe medii faţă de conţinutul în baze de schimb (V=30-75%)
Mezocarp – partea mijlocie a unui pericarp de fruct
Mezofil – specie cu exigenţe mijlocii faţă de precipitaţii
Mezotrof – specie cu exigenţe medii faţă de troficitatea solului
Monoice – flori unisexuate, mascule şi femele ce stau pe aceeaşi plantă
Montan – specie cu areal montan (600-700 → 1600-1700 m altitudine)
Mucron – vârf scurt şi subţire
Nitrofil – specie cu exigenţe mari faţă de azotul din sol
Nivofil – specie ce creşte în regiuni bogate în zăpezi
Nod – punctul pe lujer în care este fixată o frunză sau un grup de frunze
Nud (floare, mugur) – floare fără învelişuri florale, muguri fără solzi
Nutant – cu vârful aplecat în jos
Obcordat – în formă de inimă cu vârful în jos
Oblong – alungit eliptic, de 3-4 ori mai lung decât lat şi cu lăţimea maximă la mijloc sau către vârf
Obovat – în formă de ou cu vârful în jos, lăţimea maximă în jumătatea superioară a limbului
Obtuz – teşit, neascuţit
Oligobazic – specie cu exigenţe reduse faţă de conţinutul în baze de schimb (V=0-30%)
Oligotrof – specie cu exigenţe reduse faţă de troficitatea solului
Ombrofil – specie cu exigenţe reduse faţă de lumină
Optim de vegetaţie – se realizează acolo unde o anumită specie găseşte cele mai prielnice condiţii staţionale, vegetează cel mai viguros şi are cea mai ridicată productivitate
Orbicular – rotund
Ovat – formă eliptică, cu lăţimea maximă în jumătatea inferioară
Palmat-lobat (frunză) – cu lobi îndreptaţi în mai multe direcţii în mod radiar şi cu cel puţin 3 nervuri ce pleacă din acelaşi punct
Paripenat – cu număr par de foliole
Partit – lobat, spintecat, cu adânciturile ce pătrund mai adânc de jumătatea suprafeţei
Patent – aşezat în unghi mai mare de 45 grade faţă de un ax sau de o suprafaţă
Pectinat – aşezat ca dinţii unui pieptene
Pedicel – picioruşul unei flori (fruct) dintr-o inflorescenţă
Peduncul – codiţa unei flori solitare sau codiţa unei inflorescenţe
Penat sau penat-compus – frunză compusă din mai multe foliole înşirate în perechi, de o parte şi de alta a unui ax comun numit rahis
Pendent – care atârnă
Pericarp – ansamblul învelişurilor fructului
Perigon – înveliş floral simplu, format din piese asemănătoare ca formă şi culoare
Perniţă (p. frunzei) – umflătură, proemineţă a lujerului pe care este aşezată frunza (respectiv cicatricea frunzei)
Persistent (frunze) – care nu cade, verzi şi peste iarnă
Peţiol – codiţa frunzei
Pionier – specie care se instalează cu uşurinţă pe terenuri descoperite
Piriform – în formă de pară
Poligame – flori unisexuate şi hermafrodite ce se află pe aceeaşi plantă
Psamofil – Specie ce preferă solurile nisipoase
Pubescent – fin păros, cu peri scurţi, moi, drepţi, patenţi
Racem – tip de inflorescenţă alungită
Rahis – axul în lungul căruia sunt aşezate foliolele unei frunze compuse
Receptacul – partea lăţită de la extremitatea pedunculului unei flori care poartă organele florii
Reflect – răsfrânt
Reniform – în formă de rinichi
Repent – târâtor
Reticulat – sub formă de reţea
Revolut – răsfrânt spre partea inferioară
Rugos – zbârcit, zgrăbunţos
Rupestru – iubitor de stâncă
Samară – fruct uscat indehiscent, aripat
Saxicol – specie de stâncării
Scabru – aspru, cu peri scurţi rigizi
Sectat – adânc spintecat până la bază
Sempervirescent – organe întotdeauna verzi
Serat – fierăstruit, dinţat, cu dinţii îndreptaţi înainte
Sericeu – mătăsos, cu peri scurţi, moi, drepţi, alipiţi, lucitori
Sesil – fără codiţă
Setos – cu peri lungi, groşi, rigizi, tari, slab înţepători
Silicvă – fruct uscat dehiscent, cu două încăperi
Sinuat – cu marginea sinuoasă
Spatulat – în formă de lopăţică
Staţiunea forestieră (condiţii staţionale) – totalitatea factorilor edafici, climatici, litologici şi geomorfologici ce definesc un teritoriu limitat natural, practic omogen sau cu aceeaşi microvariabilitate în cuprinsul lui Stipele – frunzişoare anexe, adesea modificate, care se găsesc uneori la baza peţiolului frunzei
Striat – cu dungi subţiri
Subalpin – specie răspândită în etajul subalpin (1600-2100 m)
Subtermofil – specie eutermă, adaptabilă şi la temperaturi mai scăzute
Subulat – sub formă de ac de seringă
Sulcat – brăzdat
Temperament – se referă la modul de comportare a unei specii faţă de lumină
Termofil – specie eutermă tipică
Tomentos – pâslos, cu peri scurţi şi moi, foarte deşi şi încâlciţi ca o pâslă
Umbelă – tip de inflorescenţă
Umbelic (la speciile de Pinus) – proeminenţă ce se găseşte obişnuit în mijlocul apofizei solzilor conului
Umidofil – specie exigentă faţă de umiditatea atmosferică
Uncinat – în formă de undiţă, cu vârful recurbat
Urme fasciculare – urmele fasciculelor libero-lemnoase ce se observă pe cicatricea unei frunze
Vagină – teacă
Valvat (organe aşezate v.) – aşezate unul lângă altul, cu marginile strâns unite, fără a se încăleca
Valve – capace, pereţii fructelor dehiscente care la maturitate se desfac
Verticil – grupe de organe aşezate la acelaşi nivel de jur-împrejurul unui ax
Verucozităţi – glande cu secreţii care apar sub forma unei mici proeminenţe
Vilos – cu peri lungi, moi, drepţi, deşi, patenţi
Virgat – ramuri, lungi, subţiri
Xerofil – specie cu exigenţe reduse faţă de precipitaţii
Xerofit – specie de soluri uscate
Zigomorf – aşezare simetrică a învelişurilor florale faţă de unicul plan de simetrie
Bibliografie:
Clinovschi F., 2005. Dendrologie. Editura Universităţii, Suceava.
