Dictionar general de botanica (U, V).
Ulcer - Boală a arborilor, cauzată de distrugerea treptată a straturilor lemnoase.
Ulcerat (despre granulul de polen) - Care are un ulcus.
Ulcus - Apertură mai mult sau mai puțin circulară situată distal la granulul de polen.
Ulei eteric - Substanță organică lichidă, cu aspect uleios, cu miros aromat care constituie parfumul caracteristic diferitelor plante, al florilor, fructelor, frunzelor, semințelor etc.
Uliginos (despre plante) - Care crește în locuri mlăștinoase sau inundate periodic (ex. afinul-vânăt - Vaccicum uliginosum).
Ulmet - Pădure de ulmi (Ulmus scabra).
Ulofil - Cu frunze încrețite.
Umbelă - Inflorescență monopodială simplă în care pe axa principală se formează axe secundare florifere de aceeași lungime care pornesc aproape din același loc, având aspectul unei umbrele (ex. la coroniște - Coronilla varia).
Umbelifer (umbelat) - Care poartă o umbelă (ex. specii din familia Apiaceae, numită și Umbelliferae).
Umbelulă - Umbelă secundară din vârful axelor secundare ale unei umbele compuse (ex. la morcov - Daucus carota).
Umbo (umbon) - Protuberanță în formă de mamelon (ex. în centrul solzilor unui con).
Umbonat - Cu mici proeminențe mameliforme (ex. tulpina unor cactuși).
Umbraticol (despre plante) - Care crește în locuri umbroase.
Uncinat - În formă de cârlig de undiță, cu vârful recurbat.
Undulipodiu - Flagel sau cil la o celulă eucariotă.
Unguiculat (ungulat) - Prevăzut cu unguiculă; îngustat la bază în formă de gheară.
Unguiculă - Partea inferioară, îngustată în formă de gheară la unele petale (ex. la micșunele-ruginite - Cheiranthus cheiri).
Uniaxial - 1. Cu o singură axă; haplocaul (monoaxial). 2. (despre axul unor alge pluricelulare) - Care constă dintr-un singur șir de celule.
Unicapsular (despre fructe) - Care constă dintr-o singură capsulă; (despre plante) - Al cărui fruct e format dintr-o singură capsulă.
Unicaul - Cu o singură tulpină.
Unicelular (monocelular) - Format dintr-o singură celulă.
Unicostat - Cu o singură coastă longitudinală.
Unicuspid (unicuspidat) (despre structuri anatomice sau organele unor plante) - Cu un singur vârf.
Unifer (despre plante) - Care înflorește și produce fructe o dată pe an.
Uniflor, soliflor (despre plante) - Care are, care face o singură floare.
Unifoliat, monofil (despre plante) - Care are o singură frunză (ex. Streptocarpus confusus).
Unijugat (despre frunze compuse) - Cu o singură pereche de foliole.
Unilabiat - Cu un singur labiu.
Unilateral - Îndreptat sau situat într-o singură parte.
Unilocular (despre ovare și fructe) - Cu o singură lojă (ex. la Viola odorata).
Uninerv (uninervat) - Cu o singură nervură (ex. frunza la conifere).
Uninucleat (monocariotic, mononucleat) - Cu un singur nucleu (ex. celulă).
Uniovulat, uniovular (despre ovare) - Cu un singur ovul.
Uniparipenat (despre frunze penate) - Cu foliolele dispuse de-a lungul unui pețiol comun.
Unipolar - Care are un singur pol; cu creștere numai într-o singură direcție (ex. alge).
Uniseptat - Cu un singur perete despărțitor.
Uniserat - Simplu serat.
Uniseriat - 1. Cu un singur ciclu de părți (ex. androceu). 2. (despre trihomi) Formați dintr-un singur șir vertical de celule. 3. (despre raze medulare) Compusă dintr-un singur șir vertical de celule.
Unisexuat, unisexual, diclin, imperfect, monogam (despre flori, plante) - Care conține numai organele unui singur sex (androceu sau gineceu) (ex. la stejar - Quercus robur).
Unistomal - Tip de micropil delimitat de un singur tegument (la un ovul unitegminat).
Unistratificat (monostratificat) - Format dintr-un singur strat (ex. țesut).
Unitegminat (despre ovul) - Cu un singur integument (ex. la specii de Asteridae).
Uniteguminat (despre semințe) - Care are tegumentul nediferențiat în testă și tegmen, caracteristic plantelor cu fructe uscate, indehiscente (ex. la piciorul-cocoșului - Ranunculus acris).
Unitunicat (despre asce) - Care are un singur perete.
Urcător, agățător, scandent (despre plante, tulpini) - Care se agață, se urcă pe un suport.
Urceol - Organ în formă de urcior mic (ex. utricula la rogoz - Carex).
Urceolat - În formă de urcior (ex. corola la afin - Vaccinium myrtillus).
Uredinofloră - Micoflora alcătuită din uredinale.
Uredopustulă (urediniopustulă) - Pustulă care conțin uredospori, de obicei pe fața inferioară a frunzelor infectate, la unele ciuperci parazite (Pucciniales).
Uredosor (urediniosor, uredinie) - Structură în care sunt produși uredospori la unele ciuperci parazite (Pucciniales).
Uredospor (urediniospor) - Spor asexuat, binucleat, de vară, de culoare gălbuie sau brun-roșcată, la unele ciuperci parazite (Pucciniales).
Uredostadiu (urediniostadiu) - Stadiu în ciclul de viață la ciupercile parazite din ordinul Pucciniales în care sunt produși uredospori.
Urmă foliară - Porțiunea dintr-un fascicul conducător cuprinsă între cilindrul central și baza frunzei.
Urnă - Parte a capsulei care poartă sporii la mușchi.
Urticant (despre peri) - Peri unicelulari, neramificați, îngroșați la bază și ascuțiți la vârf cu rol de apărare a plantei împotriva animalelor fitofage (ex. la urzică - Urtica dioica).
Uscat (despre plante, frunze, flori etc.) - Fără sevă; mort; veștejit, ofilit.
Utricular - În formă de utriculă, de sac.
Utriculat - Prevăzut cu utricul.
Utriculă - 1. Fruct de tip achenă, mic, umflat, cu aspect de bășică (ex. la lobodă - Atriplex). 2. Structură apendiculară în formă de sac (ex. la frunzele submerse de otrățel - Utricularia vulgaris).
Vacuolă - Cavitate din protoplasma celulelor vegetale, delimitată de o membrană numită tonoplast, și care conține suc celular, substanțe minerale, substanțe de rezervă etc.
Vacuolă contractilă (vacuolă pulsatilă) - Organit celular, tip de vacuolă, care prin mișcări de pulsație determină preluarea și expulzarea de apă în și din celulă cu rol în păstrarea osmolarității la algele unicelulare (ex. Chlamydomonas).
Vacuom (aparat vacuolar) - Totalitatea vacuolelor dintr-o celulă vegetală.
Vagil (despre celule sau organisme vegetale) - Care se poate deplasa liber.
Vaginant (despre bractee, frunze, pețiol) - Care formează o teacă în jurul organului axial.
Vaginiform - În formă de teacă.
Vaginulă - Teacă mică (ex. teaca de la baza setei sporogonului la briofite, floarea tubuloasă de la Asteraceae).
Valecular - Canale umplute cu aer în țesutul cortical al unor sfenofite care alternează cu fasciculele vasculare.
Valeculat - Prevăzut cu șănțulețe.
Valeculă - Depresiune ușoară pe suprafața unui organ; spațiul între două ridicături sau dungi (ex. la fructele de Apiaceae).
Valvat - Prevăzut cu valvă sau care se deschide prin valve.
Valvă - 1. Fiecare din porțiunile pericarpului unui fruct dehiscent care se desprinde, dar care nu poartă semințe (ex. la capsula valvicidă sau la păstaie). 2. Fiecare dintre cele două jumătăți aproape egale care compun o frustulă și se îmbină una într-alta la diatomee.
Valvicidă - Tip de capsulă care se deschide în valve, prin linii longitudinale în peretele fructului, de la vârf până la bază. Cuprinde subtipurile - septicidă, septifragă și loculicidă.
Valvulă - 1. Valvă mică. 2. Glumă sau palee florală.
Variație - Deosebire fenotipică care există între indivizii unei anumite specii care reflectă atât diferențe genetice, cât și influența mediului.
Variegat - Vărgat, panașat, pestriț (ex. florile la omag - Aconitum variegatum).
Variegație (variegare) - Variația pigmentării frunzelor sau altor organe ale plantelor, cauzată de mutații genetice, atacul unor virusuri etc.
Varietate - Unitate taxonomică infraspecifică care prezintă câteva caractere morfologice proprii, ereditare.
Vas - Celulă vegetală alungită sau tub capilar gol prin care circulă seva în plante.
Vascular - 1. Reveritor la vasele conducătoare. 2. Vezi traheofită
Vase lemnoase - Elemente de bază ale țesutului conducător lemnos (xilem), alcătuite din trahei (vase lemnoase perfecte) și traheide (vase lemnoase imperfecte).
Vase liberiene - Elemente de bază ale țesutului conducător liberian (floem) format din celule prozenchimatice, cilindrice, suprapuse, grupate în coloane.
Vatră - 1. Formațiune de rod multianuală la unii pomi fructiferi formată din două sau mai multe burse (ex. la păr - Pyrum communis). 2. Termen popular pentru o porțiune de pământ, pe un câmp, care se deosebește de restul locului printr-o vegetație diferită sau prin absența vegetației.
Văratic (despre plante, fructe etc.) - Care se dezvoltă, se coace vara.
Vărsat - Boală virală a pomilor sâmburoși din genul Prunus manifestată prin apariția unor pete circulare, decolorate pe frunze și fructe.
Vărzărie - Grădină în care se cultivă (cu precădere) varză.
Vărzoase - Grup de legume din care face parte varza (Brassica) și plantele înrudite (conopidă, broccoli, gulie ș.a.).
Vătămător - Nume dat insectelor (sau altor animale) care produc stricăciuni plantelor de cultură.
Vână - 1. Vezi nervură 2. Fiecare din ramificațiile rădăcinii unui copac.
Vânturare - Trecerea boabele de cereale prin vânturătoare sau căderea lor de la o mică înălțime pentru ca vântul să împrăștie impuritățile ușoare.
Vânturătoare - Mașină agricolă de sortat, care curăță semințele de impurități printr-un curent de aer produs de un ventilator și prin cernerea restului prin site.
Vegetal - Referitor la plante; obținut din plante.
Vegetativ - Care se referă la organe sau părți ale plantelor altele decât cele implicate în reproducerea sexuată.
Vegetație - 1. Totalitatea plantelor și a fitocenozelor care populează un anumit teritoriu; mulțime de plante. 2. Creșterea, dezvoltarea și întreținea vieții plantelor; totalitatea funcțiilor care permit dezvoltarea unei plante.
Velamen radicum - Parenchim multistratificat de absorbție și protecție întâlnit în rădăcinile aeriene ale unor plante epifite și semiepifite (ex. la unele Orchidaceae).
Veld - Savană cu ierburi înalte în Africa de Sud.
Velum - 1. Structură membranoasă asemănătoare unui văl care protejează sporangele la Isotaceae. 2. Membrană subțire care învelește în întregime corpul de fructificație (bazidiocarpul) tânăr la unele bazidiomicete (velum universale – văl universal sau general) și din care, odată cu creșterea ciupercii, rămâne un rest acoperind numai părțile purtătoare de spori (velum partiale – văl parțial).
Velumen - Peri catifelați, deși și fini pe suprafața unor organe (ex. la unele specii de Salix).
Venos (despre unele organe ale plantelor) - Cu vinișoare.
Ventral - Situat pe partea anterioară internă, adaxială a unui organ (ex. fața inferioară a frunzei).
Ventru - Porțiunea ventrală dilatată a arhegonului la briofite care conține un singur gamet femel.
Ventuză - Structură în formă de disc sau cupă la vârful cârceilor unor plante agățătoare cu rol de atașare și ancorare de suport (ex. la Parthenocissus).
Venulă - Nervură subțire din structura frunzelor.
Verdeață - 1. Mulțime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi. 2. Frunze de pătrunjel, de mărar, de leuștean etc., folosite în alimentație.
Vermicular (vermiform) - În formă de vierme (ex. rizomul la răculeț - Polygonum bistorta).
Verminație - Boală a plantelor cauzată de insecte prin roaderea organelor vegetative.
Vermorel - Aparat portativ pentru stropit cu soluții pomii, vița-de-vie (Vitis vinifera) etc.
Vernacular - Care se referă la denumirea comună a unei plante.
Vernal (despre plante) - Care înflorește în lunile de primăvară (ex. ghiocel - Galanthus nivalis).
Vernalizare (iarovizare) - Dobândirea sau accelerarea capacității de înflorire a unor plante sub influența naturală sau artificială a temperaturilor scăzute pozitive (ex. la secară - Secale cereale).
Versatil (despre antere) - Care este atașată de filament aproximativ la mijlocul ei, putând să se miște relativ liber (ex. la Bulbocodium).
Vertex - Punctul cel mai proeminent al unei formații anatomice, apex.
Verticil - Aranjament circular a trei sau mai multe părți similare în jurul unui ax (ex. verticil de stamine).
Verticilastru (pseudoverticil) - Inflorescență simpodială (cimoasă) în care perechile de cime opuse, de obicei sesile, par să formeze un verticil în jurul axului. Întâlnită la specii de Lamiaceae (ex. talpa-gâștei - Leonurus cardiaca).
Verticilat - Dispus în cerc în jurul unui ax central.
Verticilioză - Boală infecțioasă a plantelor erbacee și lemnoase produsă de ciuperci din genul Verticillium, al căror miceliu se dezvoltă mai ales în vasele conducătoare din tulpini și ramuri, împiedicând circulația sevei și producând veștejirea totală sau parțială a plantelor.
Verucos - Acoperit cu protuberanțe mici, sferice și dure de forma unor negi (ex. mugurii la mesteacăn - Betula pendula).
Vesperal, vespertin (despre flori) - Care se deschide spre amurg (ex. opățelul de noapte - Lychnis vespertina își deschide florile în jurul orei 19).
Vestibul - Spațiu care precede ostiola unei stomate.
Vestigial (despre un organ sau structură) - Rudimentar sau incomplet dezvoltat, parțial sau total nefuncțional, păstrat în cursul evoluției de la un strămoș la care era complet dezvoltat și funcțional (ex. flori mici, palide la plante la care nu are loc polenizarea încrucișată).
Vestigiu - Organ sau structură cu caracter vestigial.
Veșted, vestejit, veștejit (despre plante sau părți ale lor) - Care și-a pierdut prospețimea, seva; ofilit.
Veștejire (vestejire) - Pierderea prospețimii, uscarea sau ofilirea unei plante sau a unei părți de plantă.
Vexil (drapel, stindard) - Petala mediană, posterioară, de obicei dilatată, la floarea de Faboideae.
Vexilat - Prevăzut cu vexil.
Vezicant - Care produce iritații ale pielii unui organism cu care vine în contact (ex. urzică - Urtica dioica).
Veziculat (veziculos) - Acoperit de bășicuțe; umflat (ex. labelul la papucul-doamnei - Cypripedium calceolus).
Veziculă - 1. Mică cavitate cu aer în țesuturi. 2. Umflătură mică la unele ciuperci (ex. în micorize).
Viabil - Capabil de a crește sau de a germina.
Vibratil - Care se mișcă vibrând (ex. cili vibratili pe zoospori).
Vibrion - Bacterie în formă de bastonaș curbat într-un singur plan, în formă de virgulă sau seceră (ex. Vibrio).
Vicariant - Populație care trece printr-un proces de vicarianță.
Vicarianță - Procesul prin care o populație se separă în două sau mai multe populații (vicarianții) izolate de o barieră geografică. Vicarianții evoluează ulterior independent putând da naștere la specii noi.
Vicinism - 1. Variație de creștere a unei plante datorită vecinătății imediate cu o altă plantă. 2. Polenizare încrucișată naturală, accidentală, între două specii diferite sau între două varietăți ale unei plante.
Vie - Teren sau plantație de viță-de-vie (Vitis vinifera).
Vilos - Acoperit cu peri lungi, moi, drepți, deși, patenți (ex. frunze de Hieracium villosum)
Vilozitate - Formațiuni păroase pe epiderma plantelor.
Vinifer - 1. Care produce vin; 2. (despre terenuri) - Pe care se cultivă viță-de-vie - Vitis vinifera.
Viral - Referitor la virusuri.
Virescent (despre organele unei plante) - Atins de virescență.
Virescență - Înverzirea anormală a organelor obișnuit de altă culoare (petale, tuberculi, rizomi).
Virgat (despre ramuri, tulpini) - Lung și subțire, cu aspectul unei nuiele, verde, bogat în cloroplaste, lipsit de frunze sau cu frunze reduse la teci (ex. tulpina la pipirig - Juncus effusus).
Virgin (despre păduri) - Neumblată, neexplorată; neexploatată.
Viridiflor - Cu flori verzi.
Viridiplante (viridofite, clorobionte) - Plantele verzi care alcătuiesc regnul Plantae (fostă Viridiplantae). Cuprind algele verzi și embriofitele, și exclud algele brune și roșii, ciuperci și bacteriile printre altele.
Viridofite (viridifite) - Denumire generică pentru plantele verzi. Viridofitele cuprind algele verzi, briofitele și plantele vasculare.
Viroză - Denumire generică pentru bolile infecțioase ale plantelor produse de virusuri.
Virus - Formă de viață acelulară, ultramicroscopică, obligatoriu parazită. Virusurile provoacă numeroase boli oamenilor, animalelor și plantelor.
Viscidium - Disc lipicios de la baza caudiculului la floarea de Orchidaceae care aderă de capul unei insecte care vizitează floarea.
Viscină - 1. Substanță lipicioasă care acoperă semințele la unele specii de Santalaceae (ex. vâsc - Viscum album). 2. Substanță formată din filamente celulozice și mucopolizaharide care ține laolaltă granulele de polen într-o polinie la Orchidaceae.
Vișinet - Livadă de vișini (Prunus cerasus).
Viticol - Care ține de sau se referă la viticultură.
Viticultură - Ramură a agriculturii care se ocupă cu teoria și practica cultivării viței-de-vie (Vitis vinifera).
Vitros - Cu aspect sticlos sau transparent ca sticla.
Vivace (despre plante) - A cărei viață și vegetație durează mai mulți ani, fără a fi nevoie de o nouă însămânțare; peren.
Vivipar (despre plante) - Care se repoduce pe cale vegetativă, prin bulbili care germinează în inflorescență (ex. iarba-șopârlelor - Polygonum viviparum).
Vlei - Mlaștini ierboase în Africa de Sud.
Volubil (despre plante) - Care își răsucește tulpina în spirală pe un suport (ex. volbură - Convolvulus arvensis).
Volutiflor - Cu flori în spirală.
Volvă - Membrană groasă în formă de cupă care înfășoară baza piciorului unor ciuperci, reprezentând un rest al vălului universal (ex. la Agaricus).
Vrej - Tulpina unor plante agățătoare sau târâtoare; lăstar.
Bibliografie:
Ana Hulea, Rădulescu E., Bontea Vera, 1983. Dicționar de termeni populari, tehnici și științifici în fitopatologie, București.
Băla Maria, 2007. Floricultură generală şi specială. Ed de Vest, Timişoara.
Bucur Georgeta Mihaela, 2011. Viticultură. Departamentul de Învățămant la distanță, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, București.
Cantor Maria, 2003. Floricultură generală şi specială. Ed. Risoprint, Cluj–Napoca.
Chinovschi Florin, 2005. Dendrologie. Editura Universității, Suceava.
Delian Elena, 2013. Fiziologia plantelor, Ediția a III-a revizuită. Editura Universitară, București.
Ghena Nicolae, Braniște Nicolae, Stănică Florin, 2010. Pomicultură generală. Versiunea electronică INVEL – Multimedia SRL, Otopeni – Ilfov.
Grințescu Ioan, 1985. Botanica, Ediția a 2-a. Editura Științifică și Enciclopedică, București.
Mihăescu Grigore, 2007. Pomicultura de la A la Z. Editura Asab, București.
Neacșu Petre, Apostolache-Stoicescu Zoe, 1982. Dicționar de ecologie. Editura Științifică și Enciclopedică, București.
Neamțu Gavril, Cîmpeanu Gheorghe, Enache Aurel, 1989. Dicționar de biochimie vegetală. Editura Ceres, București.
Parascan Darie, Danciu Marius, 1996. Botanică forestieră. Editura Ceres, București.
Pârvu Constantin, 2000. Universul plantelor - Mică enciclopedie, Ediția a 3-a. Editura Enciclopedică, București.
Popescu I., Mohan Gh., Pîrvu C., 1974. Dicționar de biologie vegetală. Societatea de Științe Economice, București.
Popovici Lucia, Moruzi Constanța, Toma Ion, 1985. Atlas botanic, Ediția a 2-a. Editura didactică și pedagogică, București.
Săvulescu Elena, 2011. Botanică: morfologia și anatomia plantelor. Editura Elisavaros, Bucureşti.
Săvulescu Elena, 2013. Sistematica plantelor. Editura Printech, Bucureşti.
Stătescu Constantin, 1989. Botanică medicală veterinară. Editura Ceres, București.
Şelaru Elena, 2007. Cultura florilor de grădină. Ed. Ceres, Bucureşti.
Toma Fl., 2003. Floricultură şi gazon. Vol. I, Ed. Cris Book Universal Bucureşti.
Toma Fl., 2003. Floricultura şi gazon. Vol. II, Ed. Universitas Company Bucureşti.
