Dictionar

Dictionar general de botanica (N, O)

Dictionar general de botanica (N, O).

N

Nanandrie - Situație în care indivizii masculi ai unei specii sunt semnificativ mai mici decât cei femeli (ex. mușchiul Homaliadelphus sau alge verzi din genul Oedogonium).

Nanandru (în special despre unele alge verzi) - Care prezintă nanandrie (unele specii din genul Oedogonium).

Nanism - Încetinire sau oprire a creșterii plantelor ca rezultat al unor condiții nefavorabile sau al acțiunii unor agenți patogeni.

Nanofanerofită - Fanerofită cu înălțimea mai mică de 2 m (ex. mesteacăn pitic - Betula nana, 1-2 m).

Nanoplancton - Organismele microscopice din plancton cu dimeniuni mai mici de 70-75 micrometri (ex. alge unicelulare).

Napiform - În formă de nap (ex. hipocotilul la Brassica rapa).

Narcotic (despre substanțe, plante) - Care produce inhibiția sistemului nervos central atunci când este consumată (ex. mac - Papaver somnferum).

Nastic - Referitor la nastie (ex. mișcare nastică).

Nastie - Mișcarea unei plante ca răspuns la un stimul din mediu, dar care este independentă de direcția stimulului.

Natant (supernatant) - Care plutește la suprafața apei (ex. frunza de nufăr-alb - Nymphaea alba).

Nativ - 1. Înnăscut (ex. caracter). 2. (despre plante) - Care provine din regiunea în care trăiește.

Naturalizare - Adaptarea unei plante la un mediu nou, aceasta devenind parte constitutivă a florei respective.

Nautocor, hidatocor, nautohidrocor (despre plante) - Ale cărei semințe sunt răspândite cu ajutorul curenților de apă.

Nautocorie (nautohidrocorie, hidatocorie) - Diseminarea semințelor prin intermediul curenților de apă.

Navicular (naviculat, naviculiform) - În formă de nacelă, de barcă (ex. bracteile la Cerastium transsilvanicum sau valvele siliculelor la punguliță - Thlaspi, lilicele - Iberis, hreniță - Lepidium).

Neclimacteric (despre fructe, legume) - Care nu produce etilenă în procesul de coacere și nu își continuă maturarea după recoltare (ex. căpșuni - Fragaria moschata).

Necridie - Celulă din filamentul unei cianobacterii a cărei moarte duce la formarea unui hormogon.

Necriscență - Tip de serotinie în care factorul declanșator al eliberării semințelor este moartea plantei mamă sau a ramurii.

Necrofită - Plantă sau ciupercă care crește pe materiale vegetale moarte.

Necrogen (despre ciuperci parazite) - Care se dezvoltă pe o plantă moartă.

Necroză - Distrugerea unor țesuturi sau organe vii ale plantelor, provocată de infecții, traumatisme, arsuri etc.

Nectar - Lichid dulce secretat de unele plante cu rol de a atrage insecte, păsări sau alte animale polenizatoare sau de a hrăni animalele cu care planta trăiește în simbioză.

Nectarie (glandă nectariferă) - Glandă care secretă nectar, situată de obicei la baza periantului floral, dar și în alte organe (ex. în spinii unor cactuși).

Nectarifer (despre plante sau părți ale lor) - Care secretă nectar (ex. glande nectarifere).

Nectarivor - Care se hrănește cu nectarul florilor (ex. albine, specii de lilieci, pasărea colibri).

Nedeterminat - Crește continuă a unui ax (al tulpinii, al unei inflorescențe), printr-un meristem apical, care nu este oprită prin formarea unui mugure apical.

Nematocecidie - Cecidie cauzată de nematozi (ex. nematodul Anguina tritici produce cecidii la grâu - Triticum aestivum).

Nematocist - Organit la unele dinoflagelate care conține un filament ce poate fi proiectat în exterior, cu rol în capturarea prăzii și hrănire.

Nematofil - Cu frunze filamentoase.

Nemofil (despre plante) - Care crește în păduri sau livezi.

Nemoral - Care aparține de sau care crește în păduri de foioase.

Neoendemic (despre specii de plante) - Endemică, în curs de extindere, formată recent, în pliocen sau cuaternar, datorită izolării geografice (ex. vulturică - Hieracium borzae).

Neofită - Plantă introdusă recent de om într-o nouă regiune (ex. eucaliptul - Eucalyptus globosus a fost răspândit din Australia în Africa).

Neogeneză - Formare de țesuturi noi; regenerare.

Neomorfoză - Regenerarea unui organ într-o formă nouă și neobișnuită.

Neotenie - Persistența caracterelor juvenile la planta adultă.

Neotip - Exemplar vegetal ales să înlocuiască holotipul original care a fost pierdut sau distrus.

Nepedicelat (despre flori) - Fără pedicel, sesil.

Nepețiolat (despre frunze) - Fără pețiol, sesil.

Neritic - Care trăiește în zona marină din apropierea țărmurilor, cu o adâncime de până la 200 m (ex. unele alge).

Nervat - Prevăzut cu nervuri.

Nervație (nervațiune, venație) - Modul în care sunt dispuse nervurile într-o frunză.

Nervil - Ultima ramificație a unei nervuri.

Nervură - Fiecare dintre ramificațiile vaselor purtătoare de sevă în interiorul unei frunze; vână, vinișoară.

Neuston - Totalitatea organismelor care plutesc în pelicula fină de la suprafața apei (epineuston) sau sub această peliculă (hiponeuston).

Neutrodiurn (despre plante) - Care înflorește indiferent de durata perioadei de iluminare (ex. garoafă - Dianthus).

Neutrofil (despre plante) - Care trăiește pe soluri cu pH mediu, cuprins între 6,8 și 8,2 (ex. majoritatea plantelor de cultură).

Neutrofită - Plantă neutrofilă.

Neutru - 1. (despre organisme) - Care nu are un sex bine definit, asexuat. 2. Care nu are organe reproducătoare funcționale, steril (ex. flori fără pistile sau stamine funcționale).

Nexină - În microscopia optică, stratul intern al exinei, nestructurat, la granulul de polen. 

Nictantie - Înflorire în cursul nopții.

Nictinastie - Nastie indusă de căderea nopții (ex. schimbarea poziției frunzelor la Oxalis în cursul nopții).

Nictiperiodic (despre plante) - Plantă de zi scurtă, care are nevoie de 6-12 ore de lumină pe zi și înflorește când lungimea zilei este inferioară duratei minime de iluminare în decursul a 24 de ore (ex. tutun - Nicotiana tabacum).

Nipa - Formație vegetală de palmieri pitici (îndeosebi Nipa fruticans) caracteristică mlaștinilor litorale din zona gurilor de vărsare ale unor fluvii tropicale.

Nitrificare - Transformarea amoniacului și a compușilor de amoniac din sol în nitrați, sub influența unor bacterii (ex. în special din genurile Nitrosomonas și Nitrobacter).

Nitrofil, azotofil (despre plante) - Care preferă mediile bogate în azot; adaptată la conținutul mare de cationi de amoniu (NH4+) al unor soluri, pe care se dezvoltă luxuriant (ex. ciumăfaie - Datura stramonium).

Nitrofită - Plantă nitrofilă.

Nitrofob (despre plante) - Care evită solurile bogate în azot sau azotați.

Nival (despre plante) - Care trăiește în apropierea zăpezilor permanente.

Nivofil (despre plante) - Care crește în regiuni bogate în zăpezi.

Noctiflor (despre plante) - Care înflorește sau se deschide în timpul nopții (ex. regina-nopții - Nicotiana alata).

Nocturn (despre flori) - Care nu se deschide decât noaptea.

Nod - 1. Locul de unde încep să crească crengile pe trunchi sau în care o frunză sau mai multe se inseră pe tulpina unei plante. 2. Proeminență dură pe trunchiul unui arbore, pe tulpina unei plante sau la încheietura unui cotor. 3. Locul dintr-un arbore filogenetic unde un taxon se divide.

Nodozitate - Formațiune rezultată din înmulțirea celulelor rădăcinilor unor plante în urma simbiozei cu anumite bacterii cum ar fi Rhizobium sau Bradyrhizobium (ex. la specii de Fabaceae) sau cu actinomicete (ex. la arin - Alnus). Bacteriile captează azotul atmosferic care poate fi astfel asimilat de plantă, iar în schimb, planta furnizează bacteriilor glucide.

Nodulație - Procesul de formare a nodozităților.

Noduros (despre tulpini, rădăcini, diverse plante) - Plin de noduri.

Nomofil (despre plante) - Care trăiește pe pășuni.

Nomofilă - Frunză normală, propriu-zisă, cu rol în fotosinteză.

Nomofită - Plantă nomofilă.

Notogamie - Polenizarea între două flori din aceeași specie, dar din subspecii sau varietăți diferite.

Notoriz (despre embrion) - Cu radicula situată pe partea dorsală a cotiledoanelor (ex. la Brassicaceae).

Nototrib (despre flori) - Adaptată să depoziteze polen pe spatele unei insecte polenizatoare.

Nucă - Fruct uscat, indehiscent, cu pericarp sclerificat, care conține la interior, de regulă, o singură sămânță (ex. aluna - Corylus avellana). "Nuca" nucului (Juglans regia) nu este o nucă, în sens botanic, ci o drupă.

Nucelă - Țesut parenchimatic din structura ovulului, care conține sacul embrionar și care este acoperit aproape în întregime de integumente. Nucela va fi absorbită de embrionul în creștere sau se va transforma în perispermul care hrănește embrionul.

Nucet - Livadă de nuci (Juglans regia).

Nucifer - Care poartă sau produce nuci.

Nuciform - În formă de nucă.

Nuclear - Referitor la nucleul unei celule.

Nucleol - Regiune densă, sferică, a nucleului cu rol în sinteza ribozomilor.

Nucleolar - Referitor la nucleol.

Nucleomorf - Mic nucleu eucariotic, vestigial, situat între perechea de membrane internă și perechea externă la unele plastide (ex. la criptomonade).

Nucleoplasmă  (carioplasmă) - Substanța fundamentală a nucleului.

Nucleu - Organit celular, dens, cu dublă membrană, care conține comozomi, prezent în celulele eucariote, dar nu și în cele procariote.

Nuculă - 1. Nucă de dimensiuni reduse (ex. la Boraginaceae sau Lamiaceae). 2. Structură reproducătoare femelă la algele Charales.

Nud (despre flori) - Lipsită de învelișuri florale; (despre muguri) - Fără solzi.

Nudicaul - Cu tulpina lipsită de frunze.

Nufăriș - Loc acoperit cu nuferi (Nymphaea alba sau Nuphar luteum).

Nuieliș - Stadiu de dezvoltare din etapa tinereții unui arboret, cu copaci de aprox. 2.5 m înălțime și trunchi cu diametrul de aprox. 5 cm. Este cuprins între stadiul de desiș și cel de prăjiniș.

Nuielușă - Formațiune de rod, care se aseamănă după formă și lungime cu smiceaua, deosebindu-se, prin aceea că mugurele terminal este mixt (ex. la măr - Malus domestica).

Nulizom - Care prezintă nulizomie.

Nulizomie - Absența unei perechi de cromozomi omologi de la o plantă altfel diploidă.

Nutant (despre organele unor plante) - Cu partea terminală aplecată în jos (ex. florile la albăstriță - Centaurea cyanus).

Nutație - Mișcare autonomă de rotație, de unduire au de înclinare succesivă în diverse direcții, datorată creșterii unor organe sau părți ale plantelor (ex. nutația frunzelor, florilor).

Nutreț - Nume dat plantelor recoltate care servesc ca hrană animalelor domestice erbivore.

Nutrient - Orice substanță pe care un organism o folosește ca hrană.

O

Obcordat - Cu aspectul unei inimi întoarse cu baza în sus (ex. frunza de măcrișul-iepurelui - Oxalis acetosella).

Obdiplostemon (despre androceu) - Cu staminele dispuse în două verticile (cicluri), cel interior alternând cu petalele, iar cel exterior fiind în fața petalelor (ex. la garoafă - Dianthus).

Obimbricat - Invers imbricat, de sus în jos.

Oblanceolat - Invers lanceolat (ex. frunză).

Oblat - În formă de sferoid aplatizat la poli (ex. portocala).

Obligat (despre un organism) - Care este limitat la un anumit mod de viață (ex. un organism care nu poate trăi decât ca parazit).

Oblong - Mai mult lung decât lat, cu margini relativ paralele și vârfurile obtuze (ex. frunza la măcrișul-calului - Rumex obtusifolius).

Obovat, oboval (despre frunze, petale, sepale etc.) - În formă aproximativ ovală, cu capătul mai îngust spre bază și lățimea cea mai mare în treimea superioară (ex. foliolele la trifoiaș - Trifolium campestre).

Obturator - Țesut provenit din funicul sau placentă care servește la hrănirea și conducerea tubului polinic, astupând micropilul (ex. la Euphorbiaceae).

Obtuz - Bont, teșit (ex. vârful frunzei de vâsc - Viscum album).

Obvolut, semiecvitant (despre frunze, prefoliație) - Care se încalecă una pe alta, acoperindu-și reciproc câte o jumătate (ex. la jaleș - Salvia).

Oceanofită - Plantă care crește în apa oceanelor.

Ocel - Celulă mare din epiderma frunzei specializată pentru receptarea luminii.

Ocelat - Prevăzut cu macule inelare asemănătoare cu niște ochi.

Oceloid - Structură subcelulară la unele dinoflagelate cu rol în receptarea luminii.

Ochi - 1. Complex de muguri existent pe nod la vița-de-vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. 2. Primordiu de lăstar care urmează a fi despărțit de ramura-altoi și altoit pe un portaltoi prin oculație.

Ocluzie - Închiderea și vindecarea rănii unui arbore prin fomarea unei cicatrici.

Ocol silvic - Unitate silvică administrativă, împărțită pe brigăzi și cantoane, prin care se organizează și se execută lucrările de cultură, de refacere, de protecție și de pază a pădurilor, ocrotirea și valorificarea vânatului și a peștelui din apele de munte.

Ocrospor - Cu spori de culoare ocru.

Octandru (despre flori) - Cu opt stamine.

Octant - Stadiul de 8 celule din dezvoltarea embrionului în urma diviziunii zigotului.

Octarh (despre stel) - Cu opt fascicule lemnoase (ex. în rădăcina de fag - Fagus sylvatica).

Octogin (despre flori) - Cu opt pistile.

Octopetal (despre flori, corolă) - Cu opt petale.

Octoploid (despre celule, țesuturi sau organisme) - Cu opt seturi de bază de cromozomi (8n).

Octosepal (despre flori, caliciu) - Cu opt sepale.

Octospor - Cu opt spori.

Octostih (despre dispoziția foliară) - Cu opt ortostihuri (ex. la dafin - Laurus nobilis).

Oculație - Sistem de altoire printr-un mugure scos cu o porțiune de lemn și de coajă, care se introduce apoi sub coaja partaltoiului.

Oficinal (despre plante) - Care se folosește la prepararea unor medicamente.

Ofilire - Pierderea temporară sau definitivă a frăgezimii, veștejirea unei plante sau a unor părți ale plantei.

Ogor - Bucată de pământ cultivată sau câmp semănat cu același fel de plante (de obicei cereale).

Ogradă - Termen regional pentru o grădină cu pomi fructiferi; livadă.

Ohreaceu (ochreaceu) - Asemănător cu ohreea.

Ohreat (ochreat) - Pevăzut cu ohree.

Ohree (ochree) - Cornet sau pâlnie membranoasă în jurul tulpinii formată din concreșterea stipelelor. Caracteristică pentru Polygonaceae.

Oicofită - Plantă introdusă în mod voluntar de om în cultură din flora spontană a aceleiași regiuni.

Oidie (oidium) - 1. Spor asexuat la unele ciuperci (Erysiphales) care se formează prin fragmentarea unei hife. 2. Boală a plantelor, mai ales a viței-de-vie (Vitis vinifera), produsă de ciuperci din genul Oidium, manifestată prin pete cenușii-fumurii, făinoase, pe suprafața organelor verzi.

Oleaginos, oleifer (despre plante și semințele lor) - Care conține ulei; din care se poate extrage ulei (ex. ricin - Ricinus communis).

Oleicultură - Cultura plantelor oleaginoase.

Oleifer - 1. Care conține sau produce uleiuri eterice (ex. celule oleifere în frunza de dafin - Laurus nobilis). 2. Oleaginos.

Oleosină - Proteină structurală întâlnită în oleozomii din celulele plantelor.

Oleosperm - Cu semințe oleaginoase.

Oligandru (despre flori) - Cu stamine puține.

Oligocarp - 1. (despre flori) - Cu un număr mic de carpele. 2. (despre plante) - Cu fructe puține.

Oligofiletic (despre un grup de organisme) - Care descinde din puține linii ancestrale separate.

Oligofilic (despre flori, plante) - Care este polenizată de câteva specii înrudite de animale polenizatoare.

Oligofitic - Format din puține specii de plante.

Oligofotic (despre unele alge) - Care crește în medii cu luminozitate slabă (ex. unele alge brune și roșii).

Oligomer - Cu un număr mic de elemente constitutive (ex. verticil floral).

Oligomezotrof (despre plante) - Care crește pe soluri cu troficitate scăzută până la mijlocie (T = 30–50) (ex. Campanula abietinaCorallorhiza trifida,Deschampsia caespitosaMelampyrum biharienseMoneses unifloraPolystichum lonchitis).

Oligoriz (despre plante) - Cu puține rădăcini (ex. la unele plante de mlaștini).

Oligosperm (despre fructe) - Care conține puține semințe.

Oligotaxie - Reducerea numărului de verticile florale.

Oligotrof (despre plante) - Care crește pe soluri cu troficitate scăzută (T = 10–30) (ex. Dicranum scopariumRhytidiadelphus triquetrus (briofite), Lycopodium selagoBruckenthalia spiculifoliaDeschampsia flexuosaHomogyne alpinaLuzula luzuloidesSoldanella hungaricaVaccinium myrtillus).

Oligotropic, oligolectic (despre specii polenizatoare) - Care vizitează doar câteva specii înrudite de plante cu flori.

Ombilicat (umbilicat) - Cu o mică depresiune centrală în formă de ombilic (ex. caliciul la gușa-porumbelului - Silene vulgaris).

Ombrocor, ombrohidrocor (despre plante) - Ale cărei semințe se răspândesc prin intermediul picăturilor de ploaie sau de rouă.

Ombrocorie (ombrohidrocorie) - Diseminarea semințelor pe scurtă distanță prin impactul picăturilor de ploaie sau de rouă (ex. Anastatica hierochuntica în regiuni aride).

Ombrofil, pluviofil, umbrofil (despre plante) - Adaptată la un climat cu precipitații bogate (ex. mango - Mangifera indica).

Ombrofită - Plantă ombrofilă.

Ombrofob, umbrofob (despre plante) - Care nu este adaptată la un climat cu ploi abundente.

Ombrogen (despre plantele de mlaștini) - Care își extrage substanțele nutritive necesare din umiditatea aerului.

Omnicol (despre plante) - Care poate crește pe diverse substraturi (ex. licheni).

Omolog (despre structuri, caractere) - Care prezintă omologie.

Omologie (homogenie) - Similaritate în structura unor organisme sau părți ale unor organisme datorată originii comune.

Ondulat (undulat) - Cu suprafața vălurită (ex. frunzele la Polygonum undulatum).

Ontogeneză (ontogenie) - Dezvoltarea individuală a unui organism începând de la celula ou până la sfârșitul existenței lui.

Ooapogamie - Dezvoltarea unui organism dintr-un gamet femel nefecundat.

Ooblast - Filament tubular produs de zigot prin care nucleul fertilizat trece într-o celulă auxiliară la unele alge roșii (rodofite).

Oochineză (oocineză) - Stadiul de mitoză a diviziunii nucleare în procesul de maturare și fertilizare a celulei ou.

Oofit - Gametofitul care rezultă din dezvoltarea unui zigot la unii mușchi și ferigi.

Oogamet - Gametul femel.

Oogamie - Fuziunea unui gamet femel mare și imobil cu un gamet mascul mic și mobil cu producerea unui oospor, caracteristică unor alge și ciuperci.

Oogeneză - Procesul de formare și diferențiere a gametului femel (oosfera).

Oogon (oogonium, ovogon, oosporange) - Organ în care se formează celula reproducătoare femelă (oosfera) la unele talofite (alge și ciuperci).

Ooplasmă - Citoplasma oosferei sau a zigotului.

Oosferă - Gamet femel la plante care, după fecundație, se transformă în ou.

Oospor - Zigot produs în urma oogamiei la unele alge și ciuperci.

Ootecă - Sporangele ferigilor.

Opărire - Ofilirea, veștejirea a unei plante din cauza supraîncălzirii.

Opercul - Căpăcel care se deschide la maturitatea fructificației (ex. la capsula unor mușchi sau pixida de la scânteiuță - Anagallis arvensis).

Opercular (operculiform) - De forma unui căpăcel.

Operculat - Prevăzut cu un opercul sau un căpăcel (ex. capsulă operculată la măselariță - Hyoscyamus niger).

Opistial - Aflat în partea posterioară (ex. despre marginea unui por sau a unei stomate).

Opritură - Porțiune într-o pădure din care este interzis să se taie copaci (braniște); porțiune dintr-o pășune rezervată pentru cosit și pe care nu au voie să pască vitele.

Optim ecologic - Ansamblul condițiilor de vegetație în care o specie apare cel mai frecvent într-o regiune.

Oranjerie - Seră în care se cultivă portocali și alte citrice.

Orbicul (corp Ubisch) - Mică granulă sferică de sporopolenină secretată de tapet și întâlnită uneori pe suprafața grăunciorului de polen.

Orbicular (orbiculat) - Circular, rotund și plan (ex. petala la piciorul-cocoșului - Ranunculus acris).

Oorbire - Operația de înlăturare a ochilor de pe coarde sau lăstari la vița-de-vie (Vitis vinifera), în vederea altoirii sau înrădăcinării butașilor.

Ordin - Unitate taxonomică care cuprinde una sau mai multe familii înrudite, cu un număr mic de caractere comune. Terminația specifică pentru denumirea ordinului este - ales.

Orezărie - Teren nivelat, cu amenajări speciale pentru irigație, pe care se cultivă orez - Oryza sativa; loc cultivat cu orez; cultură de orez.

Organ - Parte distinctă și diferențiată a unui organism vegetal, cum ar fi rădăcina, tulpina sau frunza.

Organism - Orice ființă vie.

Organit - Component celular specilizat și delimitat de membrane.

Organofilie - Filogenia organelor.

Organogen (despre elemente chimice) - Care intră în compoziția substanțelor organice animale sau vegetale.

Organogeneză - Procesul de formare și diferențiere a organelor pe parcursul dezvoltării individuale a organismelor vegetale.

Organografie vegetală (fitoorganografie) - Ramură a botanicii care se ocupă cu descrierea organelor plantelor.

Organoplastic - Capabil de a forma organe.

Organotrofic - 1. Bogat în substanțe organice nutritive. 2. (despre organisme) - Care se hrănește cu substanțe organice (heterotrof).

Originar - Provenit dintr-un loc sau regiune.

Ornamental, decorativ (despre plante) - Care este cultivată în parcuri, grădini sau locuințe în scopuri decorative.

Ornitocor, ornitochor (despre plante) - Ale cărei semințe sunt răspândite cu ajutorul păsărilor.

Ornitocorie (ornitochorie) - Diseminarea semințelor cu ajutorul păsărilor.

Ornitofil, ornitogam (despre plante) - Care se polenizează cu ajutorul păsărilor (ex. Etlingera polenizată de colibri - Phaethornis longirostris).

Ornitofilie (ornitogamie) - Polenizare cu ajutorul păsărilor.

Ornitofită - Plantă ornitofilă.

Orofită - Plantă montană.

Ortodox (despre semințe) - Care suportă desicarea și care poate fi păstrată la temperaturi reduse, menținându-și viabilitatea și vigoarea pentru perioade lungi de timp (decenii). Se întâlnesc la majoritatea speciilor forestiere din zona temperată.

Ortofită - Plantă care prezintă în dezvoltarea sa alternanța generațiilor între sporofit și gametofit.

Ortofototrop - Care prezintă ortofototropism.

Ortofototropism - Fotoropism în care mișcarea unui organ are loc direct către sursa de lumină (fototropism pozitiv) sau în direcția opusă (fototropism negativ). În cazul în care sursa de lumină este soarele se utilizează și termenul de ortoheliotropism.

Ortogeotrop - Care prezintă ortogeotropism.

Ortogeotropism - Geotropism în care mișcarea unui organ se face vertical în jos (geotropism pozitiv) sau vertical în sus (geotropism negativ).

Ortoselecție - Evoluție liniară, constantă pe o perioadă lungă de timp a unei specii, datorată unor constrângeri genetice sau de mediu.

Ortosperm - Cu semințe având o poziție dreaptă.

Ortostih - Linie formată din unirea pe verticală a punctelor de inserție a frunzelor suprapuse.

Ortotip - Genotipul desemnat inițial.

Ortotrop - 1. (despre ovul) - Cu poziție dreaptă, hilul, șalaza și micropilul fiind așezate pe o linie dreaptă (ex. la gimnosperme). 2. Care prezintă ortotropism.

Ortotropism (paralelotropism, paratropism) - Tropism în care mișcarea unui organ are loc direct către un stimul (tropism pozitiv) sau în direcția opusă stimulului (tropism negativ).

Osmofor - Structură epidermică diferențiată sub formă de papile, lacinii sau peri cu rol de secreție a unor uleiuri eterice, întâlnită la florile multor specii de plante (ex. în petalele de narcisă - Narcissus).

Osmomorfoză - Modificare a formei sau structurii ca urmare a schimbării presiunii osmotice.

Osmotactism (osmotaxie) - Tactism indus de gradientul de presiune osmotică.

Osmotrof (despre organisme) - Care se hrănește cu alimente dizolvate cu ajutorul unor enzime, pe care le absoarbe apoi prin suprafața corpului (ex. specii de ciuperci).

Osmotrofie - Mod de nutriție al organismelor osmotrofe.

Osteosclereidă - Tip de sclereidă, celulă clindrică sau prismatică, cu capetele dilatat lobate întâlnită în tegumentul semințelor de mazăre - Pisum sativum).

Ostiolă - Deschiderea dintre cele două celule stomatice.

Otavă - Iarbă care crește în același an, după ce câmpul a fost cosit sau pășunat.

Outfield - Zonă de lande, pășuni, culturi temporare situate în teritoriul comunal al unor localități mici în Europa Centrală.

Oval - În formă de elipsă alungită, care se îngustează ușor de la mijloc către capetele rotunjite.

Ovar - Parte a pistilului care conține unul sau mai multe ovule.

Ovat - În formă de ou (în două dimensiuni), cu lățimea cea mai mare în treimea inferioară (ex. frunza de cireș - Prunus avium).

Oveze - Lanuri, semănături de ovăz (Avena).

Ovipar (despre plante) - Care se înmulțește prin semințe.

Ovoid (oviform, ovoidal) - În formă de ou (în trei dimensiuni).

Ovul - Structură la angiosperme și gimnosperme care, după fertilizare, se dezvoltă într-o sămânță. Este neprotejat la gimnosperme și conținut într-un ovar la angiosperme.

Ovular - Referitor la ovul.

Ovulat - Care are sau produce ovule (ex. conul femel la conifere).

Oxalifer - Care produce sau conține cristale de oxalat de calciu (ex. celule oxalifere în frunzele de mătrăgună - Atropa belladona).

Oxifil, oxilofil (despre plante) - Care crește și se dezvoltă în turbării sau medii asemănătoare cu umiditate și aciditate crescută (ex. răchițele - Vaccinium oxycoccos).

Oxifită (oxilofită) - Plantă oxifilă.

Oxitropism (oxigenotropism) - Tropism al unei plante ca răspuns la concentrația de oxigen.

 

Bibliografie:

Ana Hulea, Rădulescu E., Bontea Vera, 1983. Dicționar de termeni populari, tehnici și științifici în fitopatologie, București.

Băla Maria, 2007. Floricultură generală şi specială. Ed de Vest, Timişoara.

Bucur Georgeta Mihaela, 2011. Viticultură. Departamentul de Învățămant la distanță, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, București.

Cantor Maria, 2003. Floricultură generală şi specială. Ed. Risoprint, Cluj–Napoca.

Chinovschi Florin, 2005. Dendrologie. Editura Universității, Suceava.

Delian Elena, 2013. Fiziologia plantelor, Ediția a III-a revizuită. Editura Universitară, București.

Ghena Nicolae, Braniște Nicolae, Stănică Florin, 2010. Pomicultură generală. Versiunea electronică INVEL – Multimedia SRL, Otopeni – Ilfov.

Grințescu Ioan, 1985. Botanica, Ediția a 2-a. Editura Științifică și Enciclopedică, București.

Mihăescu Grigore, 2007. Pomicultura de la A la Z. Editura Asab, București.

Neacșu Petre, Apostolache-Stoicescu Zoe, 1982. Dicționar de ecologie. Editura Științifică și Enciclopedică, București.

Neamțu Gavril, Cîmpeanu Gheorghe, Enache Aurel, 1989. Dicționar de biochimie vegetală. Editura Ceres, București.

Parascan Darie, Danciu Marius, 1996. Botanică forestieră. Editura Ceres, București.

Pârvu Constantin, 2000. Universul plantelor - Mică enciclopedie, Ediția a 3-a. Editura Enciclopedică, București.

Popescu I., Mohan Gh., Pîrvu C., 1974. Dicționar de biologie vegetală. Societatea de Științe Economice, București.

Popovici Lucia, Moruzi Constanța, Toma Ion, 1985. Atlas botanic, Ediția a 2-a. Editura didactică și pedagogică, București.

Săvulescu Elena, 2011. Botanică: morfologia și anatomia plantelor. Editura Elisavaros, Bucureşti.

Săvulescu Elena, 2013. Sistematica plantelor. Editura Printech, Bucureşti.

Stătescu Constantin, 1989. Botanică medicală veterinară. Editura Ceres, București.

Şelaru Elena, 2007. Cultura florilor de grădină. Ed. Ceres, Bucureşti.

Toma Fl., 2003. Floricultură şi gazon. Vol. I, Ed. Cris Book Universal Bucureşti.

Toma Fl., 2003. Floricultura şi gazon. Vol. II, Ed. Universitas Company Bucureşti.