Dictionar general de botanica (...M) - continuare.
Mocirlire - Operație de introducere în mocirlă a rădăcinilor puieților până aproape de colet sau a marcotelor și butașilor înainte de plantare.
Moină - Teren agricol lăsat necultivat unul sau mai mulți ani pentru a-i spori proprietățile productive.
Molidiș - Pădure de molizi (Picea).
Molimă - Boală care atacă un număr mare de plante.
Monadă - Granul de polen unic, neunit.
Monadelf, monadelfic (despre androceu) - Format din stamine unite într-un singur mănunchi (ex. la răchită-roșie - Salix purpurea).
Monandru, monandric (despre flori) - Cu o singură stamină (ex. la coada-calului - Hippuris vulgaris).
Monarh (despre stel) - Cu un singur fascicul lemnos (ex. în rădăcina unor pteridofite).
Moniliform - În formă de șirag de mărgele, cu umflături globuloase uniforme, intermitente (ex. rădăcinile la Momordica sau perii la Tradescantia).
Monilioză - Boală a pomilor fructiferi provocată de ciuperci din genul Monilinia, manifestată prin apariția pe fructe a unor cercuri concentrice de mucegai, urmată de putrezirea acestora.
Monoachenă - Fruct format dintr-o singură achenă (ex. troscot - Polygonum aviculare).
Monoblastic (despre conidiogeneză) - În care conidia provine dintr-un singur punct al celulei conidiogene.
Monocarion - Celulă din hifele sau miceliul unor ciuperci, care conține un singur nucleu.
Monocarp - Fruct dintr-o singură carpelă.
Monocarpelar, unicarpelar (despre gineceu) - Format dintr-o singură carpelă (ex. la Fabaceae).
Monocarpic (despre plante) - 1. Care înflorește și fructifică o singură dată în viață (ex. plante anuale și bienale); 2. Cu un singur fel de fruct.
Monocarpie - Caracteristica plantelor monocarpice.
Monocefal (despre flori) - Cu un singur capitul.
Monocentric (despre talul unor ciuperci) - Având un singur centru de creștere și reproducere.
Monociclic - 1. (despre plante) - Care prezintă o singură perioadă de înmulțire pe an. 2. (despre flori) - Dispus într-un singur verticil. 3. (despre frunze) - Care sunt active o singură perioadă de vegetație (ex. la plop - Populus).
Monoclamideu (monochlamideu, haploclamideu) - Cu un singur înveliș floral (fie corolă, fie caliciu).
Monocotiledonat - 1. (despre plante, semințe, embrioni) - Cu un singur cotiledon. 2. Clasă de angiosperme al căror embrion are de obicei un singur cotiledon.
Monocronic - Care s-a petrecut sau a cărui origine a avut loc o singură dată (ex. despre originea unui grup taxonomic).
Monocultură - 1. Sistem de cultivare permanentă pe un teren a aceleiași specii de plante; 2. Predominarea unei plantații de un anumit fel (de cafea, cacao etc.) într-o țară, regiune etc.
Monodesmic - Cu un singur fascicul de vase conducătoare (ex. pețiol).
Monoecie - Caracterul unei plante monoice.
Monofacial (despre frunze) - Cu o singură epidermă abaxială sau adaxială care înconjoară lamina (ex. frunză cilindrică la ceapă - Allium cepa sau frună ensiformă la stânjenele - Iris germanica).
Monofag (homofag, monotrof) - 1. Cu nutriție de un singur fel. 2. Care parazitează aceeași plantă gazdă.
Monofil (despre caliciu) - Format dintr-o singură piesă.
Monofiletic (despre un grup taxonomic) - Care a evoluat dintr-un singur strămoș comun.
Monofilic (despre flori, plante) - Care este polenizată de o singură specie sau doar de câteva specii foarte apropiate de animale polenizatoare.
Monofilie - Caracteristica unui grup monofiletic.
Monofitic - Provenit de la sau format dintr-o singură specie de plante.
Monoflagelat, uniflagelat (despre celule) - Cu un singur flagel (ex. unele ciuperci unicelulare).
Monoflor (despre polen, miere) - Provenit de la florile unei singure specii.
Monogamie - Caracterul unei plante sau flori mongame.
Monogeneric (despre familii) - Care conține un singur gen (ex. familia Aquifoliaceae conține numai genul Ilex).
Monogenic (despre organisme) - Care produce descendenți de un singur sex; 2. Reprodus pe cale asexuată. 3. Condiționat de un singur factor genetic.
Monogerm (despre fructe) - Care dă naștere unei singure plante; (despre plante) - Care produce astfel de fructe, de obicei cu referire la soiuri de sfeclă - Beta vulgaris al căror glomerul (impropriu numit uneori "sămânță") dă naștere unei singure plantule.
Monogonie - Reproducere asexuată, incluzând sciziparitatea și înmugurirea.
Monohaziu (monocaziu, monochaziu) - Inflorescență simpodială simplă în care de pe o axă primară care se termină cu o floare pornește, subterminal, o singură ramificație laterală terminată la rândul ei cu o floare, ramificația continuând unilateral. Cuprinde - drepaniu, ripidiu, bostrix și cincin. Se mai numește și cimă unipară.
Monohibrid - Plantă provenită prin monohibridare.
Monohibridare - Încrucișarea a doi genitori homozigoți din aceeași specie care diferă printr-un singur caracter ereditar.
Monoic (despre plante) - Cu flori unisexuate în care florile mascule și cele femele se află pe același exemplar (ex. fag - Fagus sylvatica).
Monolepsie (monolepsis) - Tip de hibridare în care se transmit urmașului numai caracterele unuia dintre părinți.
Monolet (despre spori sau polen) - Care prezintă pe suprafață o singură urmă sau cicatrice liniară, ce marchează locul în care a fost atașat de un alt spor sau granul de polen și de care s-a separat în timpul formării (ex. la feriga comună - Dryopteris filix-mas).
Monomer - Format dintr-o singură piesă (ex. gineceu, ovar etc.).
Mononematos (despre conidiofor) - Care este solitar sau iasă împreună cu mai mulți conidiofori din stomată, fără a fi uniți.
Monopetal, unipetal (despre flori) - Cu o singură petală;
Monopiren (despre fructe) - Cu o singură sămânță osoasă (sâmbure).
Monoplanetic (despre ciuperci) - Care prezintă monoplanetism.
Monoplanetism - Prezența unui singur tip de zoospori la unele ciuperci.
Monopodial (monopodic) - Tip de ramificare în care fiecare ramură se dezvoltă lateral dintr-o axă principală care crește continuu prin mugurele său terminal. Ramurile dezvoltate din axul principal cresc tot terminal, dar rămân mai scurte comparativ cu axul principal.
Mmonopodiu - Tulpină care crește continuu (indefinit) în înălțime prin mugurele terminal. Ramurile dezvoltate din acest ax cresc tot terminal, dar rămân mai scurte comparativ cu trunchiul principal (ex. brad - Abies alba).
Monosacat (despre granulul de polen) - Care conține un singur sac aerifer (ex. la Tsuga).
Monosamară - Tip de samară în care pericarpul se prelungește într-o singură aripă laterală (ex. la frasin - Fraxinus excelsior).
Monosepal, unisepal (despre flori) - Cu o singură sepală;
Monosifonic (despre alge) - Cu un singur tub continuu în filament.
Monospecific, unispecific (despre genuri, familii sau alte grupuri taxonomice) - Care conține o singură specie (ex. cedrul chilian - Austrocedrus chilensis este singura specie din genul Austrocedrus).
Monosperm, uniseminal (despre fructe) - Care conține o singură sămânță (ex. la cais - Armeniaca vulgaris).
Monospor - Spor asexuat din care se formează un individ similar cu cel care a produs sporul, întâlnit la alge roșii (rodofite).
Monosporange - Sporange care produce un singur spor la unele alge roșii (rodofite).
Monosporangiat (despre conuri) - Care conține un singur tip de sporange, fie microsporangi, fie megasporangi.
Monosporic - Cu un singur spor.
Monostelic - Care prezintă monostelie.
Monostelie - Prezența unui singur stel, situația cea mai răspândită.
Monostil (despre flori) - Cu un singur stil.
Monotecal, monotecic (despre antere) - Cu o singură tecă (ex. la Alnus).
Monotipic (despre taxoni) - Care conține un singur taxon imediat inferior, în special cu referire la genuri care au o singură specie (ex. cedrul chilian - Austrocedrus chilensis este singura specie din genul Austrocedrus).
Monotopic (monotop) - Care trăiește sau este originar dintr-un singur loc sau areal.
Monotrih - Cu un singur păr, cil sau flagel (ex. gamet).
Monotropic, monolectic (despre specii polenizatoare) - Care vizitează o singură specie sau doar câteva specii foarte apropiate de plante cu flori.
Monoxen, monoxenic (despre paraziți) - Care crește pe o singură plantă gazdă.
Monozigotic (despre indivizi) - Care provin din același ovul fecundat (zigot).
Monozis - Separarea unor părți ale plantelor care în mod obișnuit sunt unite între ele.
Monstruozitate - Anomalie morfologică a unor organe vegetale.
Montan, monticol (despre plante) - Care trăiește în zona de munte (ex. floare de colț - Leontopodium alpinum);
Monument al naturii - Plantă cu o importanță deosebită științifică, estetică sau a rarității și care trebuie conservată și protejată (ex. floare de colț - Leontopodium alpinum).
Morfogeneză - Procesul de formare și dezvoltare a structurilor morfologice ale organismelor.
Morfologie - 1. Forma și structura unui organism. 2. Studiul formei și al structurii.
Morfoplancton - Plancton format din organisme ale căror caractere morfologice le ușurează plutirea (ex. dimensiune redusă, forma corpului, structuri care conțin lipide sau gaz).
Moscat - Cu miros de mosc (ex. angelică - Angelica archangelica).
Morfotip - Exemplarul tipic al uneia dintre formele unei specii polimorfice.
Moșneag - Termen popular pentru o plantă tânără, pitică de floarea-soarelui (Helianthus annuus) formată din semințe infectate cu mană.
Motilitate - Mișcare sau capacitatea de mișcare (ex. a unor celule sau organe).
Motocositoare - Cositoare mecanică.
Motocultor - Mașină agricolă de putere mică pentru lucrări pe suprafețe mici și în sere.
Motor (celulă motoare) - Tip de celulă care funcționează ca o balama la articulații, permițând mișcarea unor părți ale plantelor cum ar fi închiderea și deschiderea frunzelor ca răspuns la intensitatea luminii sau închiderea rapidă a unei frunze la plantele carnivore.
Mozaic - 1. Organ sau organism care cuprinde două sau mai multe clone diferite de celule, derivate însă din același zigot. 2. Viroză a plantelor, manifestată prin apariția unor pete decolorate pe frunze, care alternează cu porțiuni colorate normal, având aspect mozaicat (ex. la tutun - Nicotiana tabacum). 3. Mozaic foliar – situație în care frunzele unei plante au mărimi diferite și se intercalează unele în altele în același plan, astfel încât nu se umbresc reciproc (ex. la iederă - Hedera helix). 4. Aranjament de plante decorative în parcuri și grădini cu specii variat colorate formând diverse modele artistice.
Mozaicultură - Artă horticolă care implică crearea de opere de artă bi- sau tridimensionale realizate din specii anuale și ocazional perene, cu frunze viu colorate.
Mraniță - Îngrășământ agricol natural provenit din gunoi de grajd bine fermentat sau din resturi vegetale (în special frunze) descompuse.
Mucegai - Denumire dată ciupercilor saprofite sau parazite care se dezvoltă pe suprafața unui material organic, pe ziduri, pe pietre etc. sub forma unui strat pâslos, albicios, cenușiu sau verzui, și care produce degradarea substratului pe care se dezvoltă.
Mucifer - Care secretă sau conține mucilagii (ex. canal).
Mucilagigen - Care produce sau secretă mucilagii (ex. celule mucilagigene la specii de Malvaceae).
Mucilaginos - Cu aspectul sau consistența unui mucilagiu.
Mucilagiu - Substanță vâscoasă din celulele unor plante alcătuită din polizaharide puternic hidratate.
Mucron - Vârf mic și ascuțit cu care se termină unele organe ale plantelor (ex. la frunza de măzăriche - Vicia sativa).
Mucronat - Terminat la vârf cu un spin moale și scurt (mucron) (ex. vârful frunzei de măzăriche - Vicia sativa).
Mugure - Organ de creștere și rodire care se formează pe tulpini și ramuri, în axila frunzelor sau chiar pe rădăcini (muguri adventivi) și care cuprinde primordiile florii, a frunzei sau a lăstarilor, de obicei acoperit de solzi protectori.
Mulci - Material organic (iarbă, paie, rumeguș, ace de pin, frunziș etc.) sau anorganic (pietriș, materiale pentru acoperișuri, polietilenă etc.) care se așterne pe sol pentru a menține umiditatea în sol și a împiedica creșterea buruienilor.
Mulcire - Operație prin care pe solul gol se așterne frunziș, paie, iarbă tunsă, folie sau alt material.
Mulcitor - Mașină de tuns care mărunțește iarba tăiată și o așterne din nou pe gazon, asigurând astfel fertilizarea gazonului.
Multianual (despre plante) - Perenă.
Multiarticulat - Cu numeroase articulații.
Multiaxial - 1. Cu mai multe axe (pluriaxial); 2. (despre axul unor alge pluricelulare) - Care are mai multe celule apicale care generează filamente paralele.
Multicarinat (multicarenat) - Cu mai multe carene sau creste.
Multicaul - Cu mai multe tulpini sau trunchiuri.
Multicelular (pluricelular, policelular) - Format din mai multe celule.
Multiciliat - Cu numeroși cili.
Multicuspid, multicuspidat (despre structuri anatomice sau organele unor plante) - cu mai multe vârfuri.
Multidentat - Cu numeroși dinți.
Multidigitat - Cu mai multe diviziuni digitiforme (ex. frunze, spice).
Multifid, multifidat (despre unele organe ale plantelor, în special frunze) - De mai multe ori fidat în segmente până la mijlocul lungimii sau lățimii sale.
Multiflagelat - Cu numeroși flageli.
Multifoliat (plurifoliat, polifil) - Cu frunze numeroase;
Multigerm (despre fructe) - Care dă naștere mai multor plante; (despre plante) - Care produce astfel de fructe, de obicei cu referire la soiuri de sfeclă - Beta vulgaris al căror glomerul (impropriu numit uneori "sămânță") dă naștere mai multor plantule (plurigerm).
Multilobat - Divizat în numeroși lobi.
Multinerv (multinervat) - Cu mai multe nervuri (ex. frunza la majoritatea angiospermelor).
Multipartit (pluripartit) - Cu mai multe incizii până aproape de bază sau de linia mediană (ex. frunză);
Multiperigen - Tip de stomate în care celulele stomatice sunt înconjurate de un număr mai mare de șase celule anexe dispuse inelar în jurul celulelor stomatice fără o anumită ordine (ex. la unele monocotiledonate).
Multipolar - Cu mai mulți poli (fusul acromatic în cariocineză).
Multiramificat - Cu multe ramuri.
Multipartit (pluripartit) - Cu mai multe incizii până aproape de bază sau de linia mediană (ex. frunză);
Multiperigen - Tip de stomate în care celulele stomatice sunt înconjurate de un număr mai mare de șase celule anexe dispuse inelar în jurul celulelor stomatice fără o anumită ordine (ex. la unele monocotiledonate).
Multipolar - Cu mai mulți poli (fusul acromatic în cariocineză).
Multiramificat - Cu multe ramuri.
Multiseptat (pluriseptat) - Cu numeroși pereți despărțitori
Multiseriat 1. Dispus în trei sau mai multe cicluri (ex. androceu); 2. (despre trihomi) - Formați din mai multe șiruri vertical de celule. 3. (despre raze medulare) - Compusă din mai multe șiruri verticale de celule.
Multitulpinal (despre arbori) - Care are mai multe trunchiuri pornind de la bază.
Multivalv (despre fructe dehiscente) - Format din mai multe valve.
Mumificare (mumificație, mumifiere) - Proces de uscare, de zbârcire a fructelor, datorită unor ciuperci.
Mural (despre plante) - Care crește pe ziduri.
Muscicol (briofil)- Care crește pe mușchi (ex. licheni).
Mustăți - 1. Fire lungi și subțiri care cresc pe spicul cerealelor (ariste). 2. Rădăcinile adventive ale porumbului, cepei, viței-de-vie etc.
Mușuroire (cuibărire) - Operația de îngrămădire a pământului la rădăcina unei plante, asemenea unui mușuroi, pentru a o proteja sau pentru a favoriza dezvoltarea ei;
Mutație - Modificare în structura chimică a ADN, cu efecte genetice, datorată unor cauze spontane sau sub influența unor factori mutageni.
Mutic (despre frunze) - Care se termină cu un organ prelungit (spin, aculeu etc.).
Mutualism - Simbioză în care ambii parteneri beneficiază în urma asocierii.
Bibliografie:
Ana Hulea, Rădulescu E., Bontea Vera, 1983. Dicționar de termeni populari, tehnici și științifici în fitopatologie, București.
Băla Maria, 2007. Floricultură generală şi specială. Ed de Vest, Timişoara.
Bucur Georgeta Mihaela, 2011. Viticultură. Departamentul de Învățămant la distanță, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, București.
Cantor Maria, 2003. Floricultură generală şi specială. Ed. Risoprint, Cluj–Napoca.
Chinovschi Florin, 2005. Dendrologie. Editura Universității, Suceava.
Delian Elena, 2013. Fiziologia plantelor, Ediția a III-a revizuită. Editura Universitară, București.
Ghena Nicolae, Braniște Nicolae, Stănică Florin, 2010. Pomicultură generală. Versiunea electronică INVEL – Multimedia SRL, Otopeni – Ilfov.
Grințescu Ioan, 1985. Botanica, Ediția a 2-a. Editura Științifică și Enciclopedică, București.
Mihăescu Grigore, 2007. Pomicultura de la A la Z. Editura Asab, București.
Neacșu Petre, Apostolache-Stoicescu Zoe, 1982. Dicționar de ecologie. Editura Științifică și Enciclopedică, București.
Neamțu Gavril, Cîmpeanu Gheorghe, Enache Aurel, 1989. Dicționar de biochimie vegetală. Editura Ceres, București.
Parascan Darie, Danciu Marius, 1996. Botanică forestieră. Editura Ceres, București.
Pârvu Constantin, 2000. Universul plantelor - Mică enciclopedie, Ediția a 3-a. Editura Enciclopedică, București.
Popescu I., Mohan Gh., Pîrvu C., 1974. Dicționar de biologie vegetală. Societatea de Științe Economice, București.
Popovici Lucia, Moruzi Constanța, Toma Ion, 1985. Atlas botanic, Ediția a 2-a. Editura didactică și pedagogică, București.
Săvulescu Elena, 2011. Botanică: morfologia și anatomia plantelor. Editura Elisavaros, Bucureşti.
Săvulescu Elena, 2013. Sistematica plantelor. Editura Printech, Bucureşti.
Stătescu Constantin, 1989. Botanică medicală veterinară. Editura Ceres, București.
Şelaru Elena, 2007. Cultura florilor de grădină. Ed. Ceres, Bucureşti.
Toma Fl., 2003. Floricultură şi gazon. Vol. I, Ed. Cris Book Universal Bucureşti.
Toma Fl., 2003. Floricultura şi gazon. Vol. II, Ed. Universitas Company Bucureşti.
