Dictionar

Dictionar general de botanica (G)

Dicționar general botanic (G).

G

G - Simbol pentru gineceu într-o formulă florală.

Gai - Termen regional pentru pădure, hățiș de câmpie.

Galbulă - Fruct fals, con modificat, format din solzi carpelari, cărnoși și concrescuți. Întâlnit la Cupressaceae (ex. ienupăr - Juniperus communis).

Galeat (galericulat) - Prevăzut cu galee.

Galee - Structură în formă de glugă sau coif formată din petala sau tepala superioară la unele flori cu corolă sau perigon larg deschis (ex. la nemțișor-de-câmp - Consolida regalis).

Galerie - Tunel în grosimea unei frunze format prin consumarea de către larvele unor insecte (ex. unele molii) a țesutului cuprins între epiderma superioară și cea inferioară.

Galicol - Care trăiește în gale (ex. insecte).

Gamet - Celulă reproducătoare haploidă care fuzionează cu un alt gamet pentru a forma zigotul diploid din care se va dezvolta un nou organism.

Gametange (gametangiu) - Celulă sau organ haploid de unde se formează gameții.

Gametangiogamie - Reproducere sexuată prin fuzionarea gametangiilor de sex opus la unele ciuperci.

Gametic - Referitor la gamet.

Gametocit - Celulă care produce gameți.

Gametofază - Faza haploidă în care se formează gametofitul în ciclul de viață al plantelor care prezintă alternanță de generații.

Gametofit - Generația haploidă (n) în ciclul de viață al plantelor terestre care la maturitate produce gameți.

Gametofitic - Referitor la gametofit (ex. generație).

Gametofor (gametangiofor) - Structură care poartă gametangii la mușchi și ferigi; gametofitul matur care poartă organe de reproducere.

Gametogamie - Fecundație prin contopirea a doi gameți haploizi de sex diferit rezultând un zigot diploid.

Gametogen - Care produce gameți (ex. celulă).

Gametogeneză - Procesul de formare și diferențiere a gameților.

Gametospor - Spor rezultat din fuziunea gameților.

Gametotal - Tal haploid care produce gameți la unele ciuperci (ex. Allomyces).

Gamobiu - Generația sexuată la organismele cu alternanță de generații (adică gametofitul).

Gamodem - Populație de indivizi relativ izolată ai cărei membri se încrucișează liber.

Gamodesmic - Care prezintă gamodesmie.

Gamodesmie - Concreșterea fasciculelor vasculare în stel, în loc să fie separate de țesut parenchimatos.

Gamofilă (despre flori) - Cu petalele și sepalele unite (ex. la capul-șarpelui - Echium russicum).

Gamogamă - Fază a fecundației care constă din fecundația propriu-zisă cu unirea gameților.

Gamogemie - Concreșterea mugurilor.

Gamogeneză (gamogonie) - Reproducerea sexuată a unui organism vegetal prin fuziunea gameților.

Gamopetal, simpetal (despre flori, corolă) - Cu petalele parțial sau complet unite (ex. la ciuboțica-cucului - Primula verris).

Gamosepal, sinsepal (despre flori, caliciu) - Cu sepalele parțial sau complet unite (ex. la ciuboțica-cucului - Primula verris).

Gamostelie - Situație în care mai multe steluri sunt unite între ele și înconjurate de periciclu și endoderm.

Gamostemon (despre androceu) - Format din stamine unite prin filamentele au anterele lor (ex. la răchită-roșie - Salix purpurea).

Gamotepal, sintepal (despre flori, perigon) - Cu tepalele concrescute (ex. la Musaceae).

Gamotropism - 1. Mișcare de atracție reciprocă a gameților. 2. Mișcare de curbare a unor piese florale pentru protejarea organelor sexuale sau pentru ușurarea polenizării (ex. la Allium flavum).

Gard viu - Plantație deasă de arbuști, de forma unui gard, care servește la împrejmuirea unui loc sau ca element decorativ.

Garida - Formație vegetală xerofitică de arbuști cu frunze căzătoare pe soluri pietroase în Franța meridională.

Gariga - Formație vegetală alcătuită din arbuști scunzi, semipervirescenți, dezvoltată pe calcarele din regiunea mediteraneană, constituită din specii de stejar mic (Quercus garrus), palmier pitic (Chmacrops humilis), rozmarin, lavandă, cimbrișor, euforbii etc.

Garnisire - Împodobirea structurilor de rezistență ale unui arbore (rădăcini și ramuri principale) cu elemente nepermanente - rădăcini fibroase, lăstari, ramuri subțiri, frunze sau fructe.

Gazdă - Organism pe care sau în care trăiește o plantă sau un animal parazit.

Gazon (peluză) - Iarbă care se cosește și se stropește des pentru a se menține scurtă, deasă și mereu verde; teren semănat cu astfel de iarbă.

Gazonant (despre plante) - Plantă erbacee, de regulă perenă, care suportă tăierea/tunderea putând fi astfel utilizată în amestecuri care au ca scop crearea unui covor verde natural în cadrul unor amenajări (gazon, mozaic etc).

Gârnițet - Pădure în care predomină gârnița (Quercus frainetto).

Gât - Partea superioară, deschisă, a tubului corolei.

Geitonocarpie - Formarea fructului în urma geitonogamiei.

Geitonogamie - Tip de autopolenizare în care transferul polenului are loc de pe o anteră a unei flori pe stigmatul altei flori de pe același individ (ex. la cânepioară - Eupatorium cannabium).

Gelificare - Depunerea în exces de substanțe pectice în pereții celulari, cu creșterea capacității de absorbție a apei, urmată de umflarea și transformarea în gume sau mucilagii.

Gelivură - Crăpătură adâncă, radială în lungul trunchiului de la coajă spre inima arborelui, datorată gerului puternic.

Gemaceu - Asemănător unui mugure.

Gemație - Formarea, dispunerea sau ansamblul mugurilor unei plante.

Gemă - Mugure.

Gemifer (gemipar) - Care poartă muguri (ex. rădăcina la zmeur - Rubus idaeus).

Geminat - Împerecheat, dublat (ex. frunză).

Gemiparitate - 1. Reproducere prin muguri. 2. Formarea frunzelor din mugure.

Gemoterapie - Terapie cu preparate din țesuturi embrionare sau noi formate ale unor arbori sau arbuști (muguri, lăstari etc.).

Gen - Unitate taxonomică care cuprinde una sau mai multe specii strâns înrudite între ele, cu câteva caractere comune importante.

Genă - Unitate structurală și funcțională a eredității alcătuită dintr-o secvență de ADN.

Generativ - Care generează; referitor la reproducerea pe cale sexuată.

Generație - Grupare de indivizi având aceeași filiație.

Generic - 1. Care aparține unui gen. 2. Comun tuturor speciilor unui gen (ex. caracter).

Genetic - Referitor la gene sau genetică.

Genetică - Știința eredității și variabilității organismelor.

Geneză - Formarea, producerea sau dezvoltarea unei celule, organ, organism sau specii.

Geniculat - Îndoit brusc, în formă de genunchi (ex. tulpina la bază la coada-vulpii - Alopecurus geniculatus).

Genitor - Plantă care dă naștere, prin încrucișare, unui nou individ.

Genodem - Populație de indivizi care diferă de alta din punct de vedere genotipic, dar nu neapărat și fenotipic.

Genoholotip - Specie definită ca tipică pentru genul din care face parte.

Genom - Totalitatea informației genetice cuprinse în nucleu, plastide sau mitocondrii.

Genotip - Constituția genetică a unui organism. Cuprinde întreaga informație genetică conținută în cromozomi sau în afara lor (ex. în mitocondrii, plastide).

Geoblast - 1. Embrion cu germinație subterană. 2. Stolon subteran.

Geobotanist - Specialist în geobotanică.

Geocarp (despre plante) - Care prezintă geocarpie.

Geocarpie - Producerea fructelor și semințelor sub pământ (ex. la alunul-de-pământ - Arachis hypogaea).

Geofil (despre organele unor plante) - Care crește subteran.

Geofită (geocriptofită) - Plantă de uscat, cu organele de rezistență (bulbi, rizomi, tuberculi, muguri radiculari, rădăcini tuberizate) situate în sol (ex. anemonă - Anemone sp., șofran - Crocus sp).

Geomorfoză - Modificări morfologice ale unei plante sub acțiunea forței de gravitație.

Geonastie - Mișcare de curbare a tulpinii unor plante, de obicei datorată creșterii, ca răspuns la gravitație.

Geotrofie - Creșterea unilaterală și inegală a unei plante datorită poziției luate sub influența gravitației.

Geotrop (geotropic) - Care prezintă geotropism.

Geotropism (gravitropism) - Tropism determinat de forța de gravitație a Pământului (în general rădăcina prezintă geotropism pozitiv, iar tulpina geotropism negativ).

Geoxilă - Plantă care prezintă sub pământ un trunchi lărgit, lemnos, caracteristică savanelor africane predispuse la incendii și ploi (ex. Parinari capensis).

Germene (germen) - 1. Sămânță sau corpuscul (spor, zigot) care, în condiții favorabile, se dezvoltă și dă naștere unei noi ființe. 2. Mugure sau plantulă în accepție generală. 3. Termen general pentru un microorganism, în special care provoacă boli.

Germicid - Substanță folosită pentru distrugerea germenilor dăunători plantelor sau animalelor.

Germinativ - Referitor la germinație; care poate germina sau determina germinația.

Germinator - Aparat, instalație etc. care determină procentul de germinație al diferitelor semințe; aparat, instalație etc. cu care se obține germinarea artificială a unor semințe.

Germinație - Proces fiziologic de trecere a unui germen (spor, polen, sămânță) de la viața latentă la viața activă în anumite condiții de mediu, cu formarea unei plante noi sau a unei noi structuri vegetale.

Ghindă - Fructul speciilor de stejari (genurile Quercus și Lithocarpus).

Ghiveci - Vas de lut ars, material plastic etc., de formă tronconică, în care se plantează plante ornamentale.

Gibereline - Hormoni ai plantelor al căror principal efect constă în elongarea tulpinii plantelor.

Gibos - În formă de cocoașă sau cu o proeminență rotunjită (ex. corola la Nematanthus).

Gibozitate - Excrescență rotunjită pe suprafața unor organe (ex. baza labelului la Ophrys).

Gimnocarp - 1. Cu fructe nude, neaderente la o structură accesorie (periant) sau lipsite de peri, țepi sau spini. 2. (despre ciuperci, licheni) - Cu apoteciul deschis și atașat de suprafața talului.

Gimnocarpie - Caracteristica unor fructe de a fi gimnocarpe.

Gimnoclad - Cu ramuri golașe.

Gimnogin - Cu ovarul descoperit.

Gimnoplast - Conținutul celular fără perete celular.

Gimnosperm - 1. (despre plante) - Cu ovulele necuprinse în ovar și cu semințele nude, neînchise în fructe. 2. Grup de spermatofite (plante cu semințe) cu ovulele necuprinse într-un ovar și cu semințele neînchise în fructe (ex. conifere).

Gimnospor - Spor liber, descoperit, neînvelit într-o membrană protectoare.

Gimnoteciu - Ascocarp în care peridia e formată dintr-o rețea laxă de hife, caracteristică pentru Gymnoascus.

Ginandrie - Situație în care staminele sunt concrescute cu gineceul (ex. la specii de Orchidaceae).

Ginandrodioic (despre plante) - Care au flori bisexuate pe un individ și flori masculine și feminine pe alt individ al aceleiași specii.

Ginandromonoic, trimonoic, trigam, poligam (despre plante) - Care au flori mascule, femele și bisexuate pe același individ (ex. Acer, frasin - Fraxinus excelsior).

Ginandru (despre flori) - Care prezintă ginandrie.

Ginanter - Cu staminele transformate în pistile datorită înghețului, bolilor sau insectelor.

Gineceu - Totalitatea carpelelor dintr-o floare.

Ginobază - Lărgire sau prelungire a receptaculului care susține ovarul multilocular la floarea de Boraginaceae.

Ginobazic (despre stil) - Care se inseră la baza ovarului (ex. la specii de Boraginaceae).

Ginodinamic (despre flori) - Floare hermafrodită, dar funcțional femelă, cu stamine scurte și cu antere de obicei abortive.

Ginodinamie - Caracteristica florilor ginodinamice.

Ginodioic (despre plante) - Care au flori feminine și bisexuate dispuse pe indivizi diferiți ai aceleiași specii (ex. salvia-de-câmp - Salvia pratensis).

Ginoecie - Caracterul unei plante ginoice.

Ginofilie - Transformarea elementelor carpelare în frunze obișnuite; virescență a ovarului.

Ginofită - Plantă femelă din generația sexuată.

Ginofor (ginopodiu) - Prelungire a receptaculului deasupra nivelului de inserție a staminelor care poartă gineceul.

Ginogamet - Gamet femel.

Ginogametange - Gametange care conține gameți femeli.

Ginogametofit - Gametofitul femel.

Ginogametofor - Gametofor femel; exemplarul de plantă care poartă organele de reproducere femele.

Ginogeneză - Dezvoltare pe cale partenogenetică a unui embrion dintr-un ovul în care a pătruns gametul mascul, dar fără a se realiza fecundația (ex. la ceapă - Allium cepa).

Ginogenic (ginogenetic) - Rezultat prin ginogeneză.

Ginoic (despre plante) - Care are doar flori feminine (populația feminină a unei specii dioice). Indivizii ginoici produc fructe și semințe, dar nu și polen.

Ginomonoic (despre plante) - Care au atât flori feminine cât și bisexuate pe același individ (ex. paracherniță - Parietaria officinalis).

Ginostegiu - Structură formată din fuziunea staminelor cu discul stigmatic (ex. la specii de Asclepiadaceae).

Ginotip - Exemplarul tipic femel al unei specii.

Gipsofil (despre plante) - Care crește pe soluri bogate în ghips.

Glabrescent - Aproape lipsit de perișori pe suprafață.

Glabru - Lipsit de perișori sau alte formațiuni epidermice pe suprafață (ex. frunza de slăbănog - Impatiens noli-tangere).

Glandă - Celulă sau grup de celule specializate pentru secreția uneia sau mai multor substanțe specifice care sunt eliberate la suprafața plantei (ex. nectarii, hidatode) sau într-un canal sau rezervor intern (ex. celule rezinifere la conifere).

Glandifer (despre arbori) - Care produce ghindă, jir sau alte fructe tip nucă (ex. specii de stejar - Quercus sau fag - Fagus sylvatica).

Glandular - Referitor la glandă.

Glandulos - Acoperit cu numeroase glande sau peri glandulari (ex. frunze și tulpini glandulos păroase la mentă - Mentha).

Glastră - Vas în care cresc plante ornamentale; ghiveci de flori.

Glauc - Alb-albăstrui sau cenușiu-albăstrui.

Glaucescent - Cu aspect albăstrui.

Glaucofite (glaucocistofite, glaucocistide) - Grup de alge rare, microscopice, unicelulare și filamentoase, izolate sau grupate în colonii.

Glebă - Țesut sporifer din interiorul bazidiocarpului la gasteromicete din care se va dezvolta o masă de spori maturi.

Glicofil (despre plante) - Care trăiește pe soluri cu puține săruri minerale (ex. podbal - Tusilago farfara).

Glicofită - Plantă glicofilă.

Glicozide - Substanțe organice larg răspândite în regnul vegetal formate dintr-un glucid și o componentă neglucidică numită aglicon.

Glioxizom - Peroxizom care conține enzime necesare conversiei lipidelor în glucide, cu rol important în germinația semințelor.

Globină - Denumire generică pentru o clasă de proteine globulare (ex. leghemoglobina la Fabaceae).

Globular (globoid) - În formă de glob, sferic.

Globulă - Structură reproducătoare masculă la algele Charales.

Globulină - Denumire generică pentru o clasă de proteine globulare, compacte, insolubile în apă, cu rol de substanță de rezervă întâlnite în semințele unor plante.

Globulos - 1. În formă de mic glob. 2. Format din globule.

Glochidiat - Cu vârf ascuțit și încârligat.

Glochidie (glohidie) - 1. Păr scurt și încârligat la unii cactuși (Opuntioideae). 2. Prelungire spiniformă terminată cu niște cârlige de pe microsporii unor ferigi, cu care se agață de macrospor (ex. Azolaceae).

Gloiocistidă (gloeocistidă) - Cistidă care conține o substanță mucilaginoasă sau lipicioasă.

Gloiospor - Spor cuprins într-un înveliș mucilaginos (ex. la unele dinoflagelate).

Gloiospor (gloeospor) - Spor cuprins într-un înveliș mucilaginos sau vâscos care se răspândește prin picături de ploaie sau prin insecte (ex. la ciuperca Gloeosporium).

Glomalină - Glicoproteină, hidrofoba, foarte rezistentă la biodegradare, cu caracteristici adezive, produsă de ciuperci micorizante în sol și pe rădăcini.

Glomerulă - 1. Dihaziu la care axele de ordin superior sunt foarte scurte făcând ca florile să fie îngrămădite. Caracteristic speciilor de Chenopodiaceae sau Amaranthaceae. 2. Fructul provenit din această inflorescență, format dintr-o grupare de fructe uscate, înconjurate fiecare de un perigon persistent, lemnos (ex. la sfeclă - Beta vulgaris).

Glucide (hidrați de carbon, zaharuri, zaharide) - Clasă de substanțe organice naturale, constituente fundamentale ale materiei vii, sintetizate de plante prin fotosinteză și având un important rol energetic în metabolism.

Glumaceu (despre unele organe) - Asemănător cu o glumă.

Glumă - 1. Una din cele două bractee membranoase de la baza spiculețului la Poaceae, cu rol protector. 2. Bractee unică de la baza inflorescenței la Cyperaceae.

Glumelă - O altă denumire pentru palee și lemma.

Glumifer - Prevăzut cu glume.

Glumiflor - Cu flori având glume sau bractee la bază.

Glutelină - Clasă de proteină cu rol de substanță de rezervă în semințele cerealelor și care intră în compoziția glutenului (ex. glutenina din grâu - Triticum sau orizenina din orez - Oryza sativa).

Gluten - Amestec de proteine, cu aspect vâscos, moale și elastic, întâlnit în semințele cerealelor.

Glutinos (viscid) - Vâscos, cleios, lipicios (ex. frunza de cinsteț - Salvia glutinosa).

Gogoașă - Excrescență sferică (de mărimea unei alune) care se formează pe ramurile unor specii de stejar.

Gomă - Secreție mucilaginoasă produsă de unele plante ca reacție la condiții meteo nefavorabile, infecții sau vătămare mecanică.

Gomoză - Boală a plantelor caracterizată prin scurgerea unei gome din țesuturile atacat.

Gonidange (gonidangiu) - Structură ce conține sau produce gonidii.

Gonidie - Celulă care se divide pentru a forma o colonie fiică la unele alge (ex. Volvox).

Gonidiofor - Suportul gonidiei.

Goniocarp - Cu fructe muchiate.

Goniocaul - Cu tulpina muchiată.

Goniosperm - Cu semințe muchiate.

Gonofilă - Structură de tip foliar cu ramuri fertile din care se presupune că provine filogenetic stamina și carpela angiospermelor.

Gonotactism (gonotaxie) - Tactism indus de gameții femeli (gonotactism pozitiv al gameților masculi).

Goruniș (gorunet, goruniște) - Pădure de goruni (Quercus petraea).

Graminicol - Care trăiește pe plante din familia Poaceae (graminee) (ex. paraziți).

Graminivor - Care se hrănește cu plante din familia Poaceae (graminee).

Grana - Structură sub forma unor discuri suprapuse de tilacoide, cu aspect de fișic de monede, întâlnită în cloroplaste.

Granifer - Care poartă, produce semințe.

Granivor (despre animale) - Care se hrănește cu semințe.

Granule de volutină - Granule intracitoplasmatice de polifosfați cu rol de depozitare a fosfatului anorganic și a energiei, întâlnite în general la bacterii și unele alge și ciuperci.

Grapă (boroană) - Unealtă agricolă în formă de grătar cu dinți, cu discuri, cu roți stelate etc. folosită la mărunțirea, afânarea și netezirea pământului arat, la acoperirea semințelor etc.

Gras (despre fructe, legume) - Plin, cărnos; (despre iarbă) - Cu firul gros și plin de sevă.

Gravitactism (gravitaxie, geotactism) - Tactism indus de forța de gravitație a Pământului.

Grădină - Suprafață de teren pe care se cultivă legume, pomi fructiferi sau plante ornamentale în vederea obținerii unor produse sau ca loc de agrement, cu rol decorativ.

Grădină botanică - Grădină unde se plantează în condiții naturale sau de seră diferite specii de plante pentru studiu sau în scop decorativ sau educativ.

Grădinărit - Cultivarea și întreținerea unei grădini.

Grăpat (grăpare, boronit) - Lucrarea pământului cu grapa.

Grăsimi - Amestec natural, complex, alcătuit în proporție mare din gliceride, în special din trigliceride mixte, sintetizate de organismele vegetale și animale.

Grăunte - Sămânța unor plante, mai ales a cerealelor.

Grâne - Semănătură, lan de grâu sau alte cereale; cereale sub formă de boabe.

Gregar (despre plante) - Care trăiește în grupuri compacte.

Grifare (grifaj) - Marcare unor arbori cu ajutorul grifei în vederea efectuării unor lucrări silvice.

Grifă - Instrument cu o lamă tăioasă cu ajutorul căruia se marchează scoarța arborilor din pădure pentru diverse lucrări silvice.

Grimpant (despre plante) - Cățărătoare.

Grup - Unitate sistematică facultativă care cuprinde un ansamblu de plante asemănătoare.

Gumifer - Care produce gume vegetale (ex. planta Astragalus gumifer).

Gutație - Eliminarea excesului de apă și uneori a sărurilor sub formă de picături din părțile aeriene ale plantelor. Procesul are loc mai ales noaptea când rata de transpirație este scăzută și se produce prin intermediul hidatodelor.

 

Bibliografie:

Ana Hulea, Rădulescu E., Bontea Vera, 1983. Dicționar de termeni populari, tehnici și științifici în fitopatologie, București.

Băla Maria, 2007. Floricultură generală şi specială. Ed de Vest, Timişoara.

Bucur Georgeta Mihaela, 2011. Viticultură. Departamentul de Învățămant la distanță, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, București.

Cantor Maria, 2003. Floricultură generală şi specială. Ed. Risoprint, Cluj–Napoca.

Chinovschi Florin, 2005. Dendrologie. Editura Universității, Suceava.

Delian Elena, 2013. Fiziologia plantelor, Ediția a III-a revizuită. Editura Universitară, București.

Ghena Nicolae, Braniște Nicolae, Stănică Florin, 2010. Pomicultură generală. Versiunea electronică INVEL – Multimedia SRL, Otopeni – Ilfov.

Grințescu Ioan, 1985. Botanica, Ediția a 2-a. Editura Științifică și Enciclopedică, București.

Mihăescu Grigore, 2007. Pomicultura de la A la Z. Editura Asab, București.

Neacșu Petre, Apostolache-Stoicescu Zoe, 1982. Dicționar de ecologie. Editura Științifică și Enciclopedică, București.

Neamțu Gavril, Cîmpeanu Gheorghe, Enache Aurel, 1989. Dicționar de biochimie vegetală. Editura Ceres, București.

Parascan Darie, Danciu Marius, 1996. Botanică forestieră. Editura Ceres, București.

Pârvu Constantin, 2000. Universul plantelor - Mică enciclopedie, Ediția a 3-a. Editura Enciclopedică, București.

Popescu I., Mohan Gh., Pîrvu C., 1974. Dicționar de biologie vegetală. Societatea de Științe Economice, București.

Popovici Lucia, Moruzi Constanța, Toma Ion, 1985. Atlas botanic, Ediția a 2-a. Editura didactică și pedagogică, București.

Săvulescu Elena, 2011. Botanică: morfologia și anatomia plantelor. Editura Elisavaros, Bucureşti.

Săvulescu Elena, 2013. Sistematica plantelor. Editura Printech, Bucureşti.

Stătescu Constantin, 1989. Botanică medicală veterinară. Editura Ceres, București.

Şelaru Elena, 2007. Cultura florilor de grădină. Ed. Ceres, Bucureşti.

Toma Fl., 2003. Floricultură şi gazon. Vol. I, Ed. Cris Book Universal Bucureşti.

Toma Fl., 2003. Floricultura şi gazon. Vol. II, Ed. Universitas Company Bucureşti.